Curtea Penală Internaţională (CPI) intenționează să deschidă două cazuri de crime de război ce vizează acțiuni ale Rusiei în Ucraina, scrie The New York Times (NYT). Pentru două dintre cazurile investigate ar fi fost cerută emiterea unor mandate de arestare pe numele mai multor persoane.
Într-unul dintre cazuri, procurorii acuză Rusia de răpirea unor copii şi adolescenţi ucraineni şi de trimiterea lor forțată în tabere de reeducare ruseşti.
Al doilea caz trage la răspundere Kremlinul pentru ţintirea deliberată a unor infrastructuri ucrainene.
În ambele dosare este neclar ce persoane vor fi inculpate de CPI.
Contactat de NYT pentru a confirma cererea mandatelor de arestare, biroul procurorului a răspuns că ”nu comentăm public detalii legate de anchete în curs”.
Este posibil ca Vladimir Puitn să fie inculpat
Potrivit unor diplomaţi şi experţi, este posibil ca preşedintele rus Vladimir Putin să fie inculpat, în contextul în care CPI nu recunoaşte imunitatea niciunui şef de stat în dosare de crime de război, crime împotriva umanităţii sau genocid, scrie NYT, citată de News.ro.
Cu toate acestea, probabilitatea unui proces rămâne scăzută, apreciază unii experţi, având în vedere că CPI nu poate judeca în absenţă, iar Rusia nu este susceptibilă să-şi predea oficialii.
Dosarul răpirilor de copii
Primul dosar, potrivit unor oficiali la curent, priveşte cazuri de răpiri, amplu relatate în mass-media. În cadrul unui program susţinut de Kremlin, mii de copii au fost scoşi din Ucraina şi plasaţi în locuinţe pentru a deveni cetăţeni ruşi ori au fost trimişi în tabere de reeducare, potrivit NYT.
Unii dintre acești copii provin din orfelinate sau din grupuri de gospodării.
Moscova nu face niciun secret din acest program, pe care-l prezintă drept o misiune umanitară de protecţie a copiilor ucraineni orfani sau abandonaţi în război. Comisarul rus însărcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a început să trimită copii în Rusia în săptămânile care au urmat invaziei ruse a Ucrainei, la sfârşitul lui februarie 2022, şi a apărut cu regularitate la televiziune pentru a promova aceste adopții.
Vladimir Putin a semnat în mai un decret în vederea acceletării accesului ucrainenilor la cetăţenia rusă.
Karim Khan şi-a semnalat în mod public intenţia de a deschide acest dosar, subliniind că transferul ilegal al unor copii în Rusia sau în zone ocupate din Ucraina reprezintă o prioritate a investigaţiilor sale. El a vizitat luna aceasta o ”casă de copii” în sudul Ucrainei, în prezent goală, iar biroul său a publicat o imagine în acre acesta apărea stând printre paturi goale. ”Copiii nu pot fi trataţi ca o pradă de război”, a denunţat el în urma acestei vizite.
Potrivit unui raport publicat în februarie de către Universitatea Yale şi programul Observatorul Conflictelor de la Departamentul de Stat american, cel puţin 6.000 de copii din Ucraina sunt reţinuţi în 43 de tabere din Rusia, iar numărul real ar fi mai mare.
Biroul Naţional de Informaţii al Guvernului ucrainean estima că până la începutul lui martie ar fi vorba despre peste 16.000 de copii.
Cazul atacurilor intenționate asupra infrastructurii civile
În al doilea caz, CPI vizează atacurile împotriva infrastructuri civile, inclusiv asupra rețelelor de aprovizionare cu apă, gaze naturale, precum și asupra centralelor electrice, situate departe de lupte şi care nu sunt considerate ţinte militare legitime.
Guvernul american deţine probe care arată că deciziile Kremlinului ţintesc în mod deliberat infrastructuri civile considerate vitale, iar mulţi membri ai administraţiei lui Joe Biden sunt de acord să le ofere CPI, în pofida faptului că Statele Unite nu sunt membre ale Curţii. Departamentul american al Apărării blochează împărtăşirea acestor informaţii clasificate, de teamă că astfel creează un precedent ce poate deschide calea inculpării unor americani acuzați în diferite zone de conflict.
Joe Biden urmează să ia o decizie cu privire la aprobarea sau nu a unei astfel de colaborări și transmiterea acestor informaţii clasificate, scrie NYT.
Peste 40 de ţări care fac parte din CPI au cerut intervenţia Curţii, din care nu fac parte nici Ucraina și nici Rusia. Ucraina a acordat însă jurisdicţie CPI pe teritoriul său.
***
