fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Curtea Europeană de Conturi: România, printre cele patru state cu risc ridicat de a nu putea absorbi fondurile europene alocate

de Mariana Bechir 10.10.2017

În nouă state membre, angajamentele restante privind fondurile structurale și de investiții europene (ESI), reprezentau peste 15 % din cheltuielile publice din 2016, potrivit raportului de activitate al Curții Europene de Conturi.

Patru dintre aceste 9 țări, (printre care și România), în care fondurile ESI au o pondere semnificativă în cheltuielile publice, riscă să ajungă în incapacitatea de a absorbi fondurile ce le-au fost alocate, mai precizează raportul.

Conform datelor CEC, în România și alte trei state (Lituania, Bulgaria, Letonia), ponderea angajamentelor EFI restante depășește mult pragul de îngrijorare, de 15% , fiind de peste 20%:

Din cauza acestor credite de angajament mari în contextul exercițiului financiar 2014-2020, este posibil ca cele nouă state să se confrunte cu două mari probleme, spune documentul:

  • identificarea a suficiente proiecte de înaltă calitate
  • furnizarea cofinanțării

Fondurile scăzute accesate pe ESI au afectat cuantumul plăților efectuate din creditele bugetare pentru actualul exercițiu financiar – cuantum cu 13,7 miliarde de euro mai mic decât valoarea creditelor disponibile în bugetul adoptat inițial (130,2 miliarde de euro din suma posibilă de 143,9 miliarde de euro, adică 90,5 % din totalul disponibil).

Explicațiile Comisiei pentru întârzierile înregistrate în implementarea programelor:

  • repercutarea întârzierilor semnificative înregistrate în implementarea programelor aferente perioadei 2007 – 2013
  • adoptarea cu întârziere a actelor legislative care constituie temeiurile juridice pentru programele din perioada 2014 – 2020
  • desemnarea cu întârziere de către statele membre a autorităților naționale responsabile de gestiunea fondurilor UE și notificarea tardivă a Comisiei cu privire la acestea
  • perioada de timp necesară adaptării la noile norme modificate care reglementează programele și proiectele aferente noii perioade;
  • faptul că s-a acordat statelor membre un an suplimentar în perioada 2014-2020 pentru a efectua plăți în contul angajamentelor asumate (regula „n+3”)

Conform cifrelor pe 2016, angajamentele restante erau, la sfârșitul exercițiului, mai mari cu 72 % față de 2007 și reprezentau echivalentul a 2,9 ani (22) de plăți, comparativ cu 2,2 ani în 2007.

Această creștere la nivelul angajamentelor restante riscă să creeze probleme de finanțare în viitor, subliniază Curtea Europeană de Conturi.

Potrivit Comisiei Europene,  întârzierile care au afectat punerea în aplicare a programelor din cadrul fondurilor ESI în cursul
primilor trei ani ai CFM 2014-2020 le-au depășit pe cele înregistrate de programele din cadrul fondurilor structurale și al
Fondului de coeziune la începutul perioadei 2007-2013.

Autoritățile europene au diminuat bugetul pe 2016 prin reducerea creditelor de plată cu 7,3 miliarde de euro, dat fiind nivelul scăzut al cererilor de plată primite, dar chiar și așa, numărul mic de cereri de plată a generat cel mai ridicat excedent înregistrat din 2002 (când statele nu aderaseră la UE statele din fostul bloc comunist) – 6,4 miliarde de euro, comparativ cu 1,3 miliarde euro în 2015.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2017

2 comentarii

  1. Caliman Eugen consultant ec.
    10.10.2017, 7:36 pm

    1.Este firesc ca in lipsa unui PROIECT DE REINDUSTRIALIZARE, Romania sa nu poata absorbi banii alocati de UE, deoarece pe spalatorii auto, 150 de stupi, sau pe alte astfel de obiective marunte, nu se pot crea proiecte nationale INDUSTRIALE care sa consume miliardele de Euro alocate Romaniei!In lipsa unui astfel de PROIECT DE TARA, strategiile energetica, a competitivitatii, a promovarii inventiilor, etc. sint imposibile – deoarece insasi strategiile respective, sint PARTE fizica a REINDUSTRIALIZARII TARII!
    2.Fara economie si industrie nationala, fara utilitati nationale care sa alimenteze financiar dezvoltare, cu CE si cu cine sa realizeze Romania Politici de dezvoltare economica-industriala?Fara economie si INDUSTRIE NATIONALA, FARA UTILITATI NATIONALE, poate fi realizata o politica industriala doar cu firmele straine!Dar politica economica, financiara si de dezvoltare a acestora sta in atributia firmelor-mama!
    3.Apoi ce alt PROIECT NATIONAL ar aduce treptat migrantii economici acasa, in lipsa lor stiind in coada de peste si micile investitii?

  2. Klopo_Tare
    12.10.2017, 1:41 pm

    Birocratura ineptă și lipsită de capacități intelectuale, ai cărei reprezentanți umplu parlamentul, este o clasă incapabilă de viziune, realizare de proiecte și punerea acestor proiecte în practică. Singurul lucru este șpaga(parazitarea activităților economice) și parazitarea activităților administrative absolut necesare.

Lăsați un comentariu


Stiri

România, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor

Marin Pana

România a ocupat în T4 2020 prima poziție în UE la numărul de ore lucrate săptămânal de către angajați, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Agriculturii anunță un program de investiții de 3,2 mld. de euro – bani europeni

Vladimir Ionescu

Un program de investiții în activități în agricultură în valoare de 3,2 miliarde de euro, fonduri europene, va fi lansat în luna iunie, a anunțat… Mai mult

Europa

Dosarul tarifelor vamale la oțel și aluminiu – Acord temporar între SUA și UE

Iulian Soare

Administraţia Biden ar urma să anunţe zilele următoare că a ajuns la un acord provizoriu cu UE privind tarifele vamale suplimentare impuse la importurile de… Mai mult

Stiri

Decizie pentru București: Masca, obligatorie pe o rază de 50 de metri în jurul școlilor

Vladimir Ionescu

Una dintre zonele aglomerate din București unde purtarea măștii rămâne obligatorie va fi perimetrul cu o rază de 50 de metri din jurul școlilor, a… Mai mult

Europa

Rusia a declarat Cehia și SUA țări “neprietenoase”. Reacția autorităților de la Praga

Iulian Soare

O decizie a Rusiei de a plasa Republica Cehă pe o listă ”cu ţări neprietenoase” alături de SUA şi de a limita numărul de angajaţi… Mai mult

Europa

Israel / Conflictul cu Hamas se intensifică, protestele palestinienilor se extind și în Cisiordania

Iulian Soare

Confruntările violente dintre trupele israeliene și palestinieni s-au extins în Cisiordania, iar cele două părți ale conflictului au continuat și pe parcursul nopții să lanseze… Mai mult

Stiri

Decizie: Persoanele vaccinate care vin în România nu mai stau în carantină

Vladimir Ionescu

Persoanele care vin în România din țări încadrate ca aflându-se în zona verde nu mai au nevoie de niciun fel de document, iar persoanele vaccinate… Mai mult