vineri

21 ianuarie, 2022

Curtea Europeană de Conturi: România, printre cele patru state cu risc ridicat de a nu putea absorbi fondurile europene alocate

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 octombrie, 2017

În nouă state membre, angajamentele restante privind fondurile structurale și de investiții europene (ESI), reprezentau peste 15 % din cheltuielile publice din 2016, potrivit raportului de activitate al Curții Europene de Conturi.

Patru dintre aceste 9 țări, (printre care și România), în care fondurile ESI au o pondere semnificativă în cheltuielile publice, riscă să ajungă în incapacitatea de a absorbi fondurile ce le-au fost alocate, mai precizează raportul.

Conform datelor CEC, în România și alte trei state (Lituania, Bulgaria, Letonia), ponderea angajamentelor EFI restante depășește mult pragul de îngrijorare, de 15% , fiind de peste 20%:


Din cauza acestor credite de angajament mari în contextul exercițiului financiar 2014-2020, este posibil ca cele nouă state să se confrunte cu două mari probleme, spune documentul:

  • identificarea a suficiente proiecte de înaltă calitate
  • furnizarea cofinanțării

Fondurile scăzute accesate pe ESI au afectat cuantumul plăților efectuate din creditele bugetare pentru actualul exercițiu financiar – cuantum cu 13,7 miliarde de euro mai mic decât valoarea creditelor disponibile în bugetul adoptat inițial (130,2 miliarde de euro din suma posibilă de 143,9 miliarde de euro, adică 90,5 % din totalul disponibil).

Explicațiile Comisiei pentru întârzierile înregistrate în implementarea programelor:

  • repercutarea întârzierilor semnificative înregistrate în implementarea programelor aferente perioadei 2007 – 2013
  • adoptarea cu întârziere a actelor legislative care constituie temeiurile juridice pentru programele din perioada 2014 – 2020
  • desemnarea cu întârziere de către statele membre a autorităților naționale responsabile de gestiunea fondurilor UE și notificarea tardivă a Comisiei cu privire la acestea
  • perioada de timp necesară adaptării la noile norme modificate care reglementează programele și proiectele aferente noii perioade;
  • faptul că s-a acordat statelor membre un an suplimentar în perioada 2014-2020 pentru a efectua plăți în contul angajamentelor asumate (regula „n+3”)

Conform cifrelor pe 2016, angajamentele restante erau, la sfârșitul exercițiului, mai mari cu 72 % față de 2007 și reprezentau echivalentul a 2,9 ani (22) de plăți, comparativ cu 2,2 ani în 2007.

Această creștere la nivelul angajamentelor restante riscă să creeze probleme de finanțare în viitor, subliniază Curtea Europeană de Conturi.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Potrivit Comisiei Europene,  întârzierile care au afectat punerea în aplicare a programelor din cadrul fondurilor ESI în cursul
primilor trei ani ai CFM 2014-2020 le-au depășit pe cele înregistrate de programele din cadrul fondurilor structurale și al
Fondului de coeziune la începutul perioadei 2007-2013.

Autoritățile europene au diminuat bugetul pe 2016 prin reducerea creditelor de plată cu 7,3 miliarde de euro, dat fiind nivelul scăzut al cererilor de plată primite, dar chiar și așa, numărul mic de cereri de plată a generat cel mai ridicat excedent înregistrat din 2002 (când statele nu aderaseră la UE statele din fostul bloc comunist) – 6,4 miliarde de euro, comparativ cu 1,3 miliarde euro în 2015.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. 1.Este firesc ca in lipsa unui PROIECT DE REINDUSTRIALIZARE, Romania sa nu poata absorbi banii alocati de UE, deoarece pe spalatorii auto, 150 de stupi, sau pe alte astfel de obiective marunte, nu se pot crea proiecte nationale INDUSTRIALE care sa consume miliardele de Euro alocate Romaniei!In lipsa unui astfel de PROIECT DE TARA, strategiile energetica, a competitivitatii, a promovarii inventiilor, etc. sint imposibile – deoarece insasi strategiile respective, sint PARTE fizica a REINDUSTRIALIZARII TARII!
    2.Fara economie si industrie nationala, fara utilitati nationale care sa alimenteze financiar dezvoltare, cu CE si cu cine sa realizeze Romania Politici de dezvoltare economica-industriala?Fara economie si INDUSTRIE NATIONALA, FARA UTILITATI NATIONALE, poate fi realizata o politica industriala doar cu firmele straine!Dar politica economica, financiara si de dezvoltare a acestora sta in atributia firmelor-mama!
    3.Apoi ce alt PROIECT NATIONAL ar aduce treptat migrantii economici acasa, in lipsa lor stiind in coada de peste si micile investitii?

  2. Birocratura ineptă și lipsită de capacități intelectuale, ai cărei reprezentanți umplu parlamentul, este o clasă incapabilă de viziune, realizare de proiecte și punerea acestor proiecte în practică. Singurul lucru este șpaga(parazitarea activităților economice) și parazitarea activităților administrative absolut necesare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. 1.Este firesc ca in lipsa unui PROIECT DE REINDUSTRIALIZARE, Romania sa nu poata absorbi banii alocati de UE, deoarece pe spalatorii auto, 150 de stupi, sau pe alte astfel de obiective marunte, nu se pot crea proiecte nationale INDUSTRIALE care sa consume miliardele de Euro alocate Romaniei!In lipsa unui astfel de PROIECT DE TARA, strategiile energetica, a competitivitatii, a promovarii inventiilor, etc. sint imposibile – deoarece insasi strategiile respective, sint PARTE fizica a REINDUSTRIALIZARII TARII!
    2.Fara economie si industrie nationala, fara utilitati nationale care sa alimenteze financiar dezvoltare, cu CE si cu cine sa realizeze Romania Politici de dezvoltare economica-industriala?Fara economie si INDUSTRIE NATIONALA, FARA UTILITATI NATIONALE, poate fi realizata o politica industriala doar cu firmele straine!Dar politica economica, financiara si de dezvoltare a acestora sta in atributia firmelor-mama!
    3.Apoi ce alt PROIECT NATIONAL ar aduce treptat migrantii economici acasa, in lipsa lor stiind in coada de peste si micile investitii?

  2. Birocratura ineptă și lipsită de capacități intelectuale, ai cărei reprezentanți umplu parlamentul, este o clasă incapabilă de viziune, realizare de proiecte și punerea acestor proiecte în practică. Singurul lucru este șpaga(parazitarea activităților economice) și parazitarea activităților administrative absolut necesare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr