Germania atacă, prin Curtea sa de Conturi, planul UE de relansare economică post-covid și, mai ales, principiul îndatorării comune prin care este finanțat, reproșând că efectele financiare ale acesteia se vor repercuta asupra generaţiei viitoare.
Planul de redresare al UE a fost adoptat de statele membre în decembrie și mizează pe consolidarea datoriilor statelor membre, un aspect care-i îngrijorează în mod tradițional pe experții financiari germani.
Planul de redresare se bazează pe noile datorii comunitare de 750 de miliarde de euro, care urmează să fie rambursate în 30 de ani, subliniază Curtea în raport, citat de AFP și News.ro.
„Este vorba despre o consolidare (punere în comun) a datoriei şi a responsabilităţii, o cotitură. În ceea ce priveşte bugetul federal (german), asta comportă riscuri considerabile”, obiectează preşedintele Curţii de Conturi a Germaniei, Kay Scheller (foto), în raportul prezentat în Parlamentul german.
Șeful Curții de Conturi a celei mai puternice economii europene se îndoiește că toate țările UE vor plăti proporțional părți din datoria comună, amintind că Germania va plăti cu 65 de miliarde de euro mai mult decât primește de la UE.
„Ne putem întreba cine va contribui la ce şi când”, obiectează Kay Scheller, care subliniază că reglementările bugetare ale UE nu se aplică acestei datorii.
„Statele membre ar putea, aşadar, teoretic, să se îndatoreze în mod nelimitat la nivelul UE şi să îşi atribuie aceste fonduri sub formă de subvenţii”, avertizează el.
Acest plan riscă de asemenea „să reducă precauţia responsabilă şi să slăbească disciplina bugetară”, se teme Kay Scheller.
Nu există vreun plan de rambursare constrângător, îşi exprimă regretul Curtea, care pledează în favoarea încheierii unui acord între statele membre UE cu privire la rambursarea datoriei înainte de cheltuirea banilor.
„Impactul financiar se va resimţi până la viitoarea generaţie. Împrumutul comun nu trebuie să fie o instituţie permanentă”, avertizează Kay Scheller, care subliniază că Germania, potrivit Curţii de Conturi, va plăti 65 de miliarde de euro mai mult decât ceea ce va primi.
Curtea de Conturi germană conchide că fondul de reconstrucţie ar putea slăbi UE şi pune în pericol stabilitatea financiară a uniunii economice şi monetare.
„Asta alimentează speranţa ca noi costuri ale unor crize viitoare să fe de asemenea suportate de către comunitatea statelor”, mai avertizează Kay Scheller.
UE îndemna vinerea trecută statele membre UE ”să accelereze” ratificarea la nivel naţional a mecanismului care permite finanţarea planului de relansare masiv post-covid, ale cărui prime plăţi ar putea avea loc ”la începutul verii”.
