Curtea de Conturi Europeană a validat conturile aferente exercițiului 2012, însă auditorul atrage atenția că erorile persistă în fiecare dintre principalele domenii de cheltuieli.
Raportul anual referitor la execuția bugetului UE privind exercițiul financiar 2012 a constatat că, în majoritatea domeniilor de cheltuieli ale bugetului UE, încă nu se respecta în integralitate legislația în vigoare.
”Curtea de Conturi Europeană adresează un apel în vederea reconceperii normelor care se aplică cheltuirii fondurilor UE și recomandă simplificarea cadrului legislativ. Perioada de programare 2014-2020 va rămâne probabil orientată spre cheltuieli – concepută deci pentru a facilita alocarea și cheltuirea bugetului UE – în loc să se pună accentul pe valoarea pe care ar trebui să o aducă acest buget” se spune în preambulul prezentării Raportului.
Valoarea totală a bugetului UE în 2012 s-a ridicat la 138,6 miliarde de euro și indicele de eroare a fost de 4,8 %, comparativ cu 3,8% în anul anterior.
Asta nu înseamnă neapărat, precizează cei de la Curtea de Conturi Europeană (CCE), că cele aproape 7 miliarde de euro din fondurile UE au fost risipite.
Procentul de 4,8 % reprezintă o estimare a sumelor care nu ar fi trebuit să fie plătite de la bugetul UE deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu normele aplicabile și, prin urmare, nici cu scopul urmărit de Consiliu și de Parlament, spune CCE.
Printre erorile tipice, se numără plățile efectuate către beneficiari neeligibili sau pentru proiecte neeligibile ori pentru achiziții de bunuri și servicii sau pentru investiții care nu s-au realizat cu aplicarea în mod corespunzător a normelor în materie de achiziții publice.
Similar, spune CCE, nu toate cheltuielile care sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare prezintă un raport optim costuri-beneficii.
Verificări
Curtea verifică dacă resursele financiare ale Uniunii au fost utilizate în scopul în care au fost prevăzute și dacă au fost contabilizate în mod adecvat.
”Unele dintre erorile identificate au implicat fonduri cheltuite în mod incorect: de exemplu, sprijinul oferit unor societăți pentru a angaja persoane aflate în șomaj, fără însă ca aceste societăți să fi respectat condiția de a păstra noul personal angajat pentru perioada de timp minimă prevăzută, scopul sprijinului fiind acela de a se produce beneficii pe termen mai lung; un alt exemplu este atribuirea unui proiect de construcție a unei autostrăzi în mod direct unei societăți, fără a se oferi altor ofertanți potențiali șansa de a-și prezenta ofertele la cel mai bun preț posibil[, mai spune CCE.
Curtea estimează că indicele de eroare pentru cheltuielile gestionate în comun de Comisie și de statele membre este de 5,3 %. Pentru restul cheltuielilor operaționale, care sunt gestionate în mod direct de Comisie, indicele de eroare este estimat la 4,3 %.
S-au identificat numeroase exemple de deficiențe în cadrul sistemelor de gestiune și de control atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul Comisiei.
În cazul a numeroase erori detectate în urma auditului, autoritățile statelor membre se aflau în posesia unor informații care ar fi trebuit să le permită să identifice și să corecteze problema respectivă înainte de a solicita Comisiei rambursarea cheltuielilor în cauză.
Corecții financiare și recuperări
În majoritatea cazurilor, Comisia nu solicită restituirea fizică a banilor din partea statelor membre, atunci când fondurile UE au fost cheltuite în mod incorect.
Când sunt detectate erori în declarațiile de cheltuieli, statele membre au posibilitatea de a realoca aceste fonduri ale UE către alte proiecte și de a obține finanțare suplimentară din partea Uniunii prin prezentarea unor noi facturi.
Corecțiile financiare și recuperările sunt luate în considerare la estimarea de către Curte a indicelui de eroare în cazul în care ele au efectul de a anula plățile eronate efectuate în cursul aceluiași exercițiu: în cazul în care cheltuielile incorecte au fost identificate și excluse din declarația transmisă de statul membru Comisiei și/sau au dat naștere efectuării de recuperări de la beneficiari în cursul exercițiului.
Aceste condiții sunt întrunite în puține cazuri.
În domeniul agriculturii, majoritatea corecțiilor financiare nu antrenează efectuarea de recuperări de la beneficiari, în timp ce, pentru cheltuielile din domeniul politicii de coeziune, majoritatea corecțiilor reprezintă corecții financiare forfetare, care nu se concretizează în corecții detaliate la nivelul proiectelor.
În perioada curentă de cheltuieli 2007-2013, există puține stimulente care să încurajeze statele membre să transmită declarații de cheltuieli corecte, întrucât declarațiile eronate pot fi pur și simplu retrase și înlocuite, fără a se pierde banii de la bugetul UE, mai spune CCE.
Exemple de erori, prezentate de Vítor Caldeira, președintele CCE
- Peste două treimi din indicele de eroare estimat sunt reprezentate de situații de neeligibilitate a cererilor de plată și de încălcări grave ale normelor privind achizițiile publice
- Contribuția cea mai ridicată la indicele de eroare corespunde domeniilor în care sunt cheltuite cele mai multe fonduri, și anume Politica regională, Agricultura, Dezvoltarea rurală și Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
- Testele efectuate de Curte pe operațiuni arată că proporția operațiunilor afectate de eroare este ridicată pentru aceste grupuri de politici, variind între 35 % și 63 %.
- Testele efectuate de Curte pe operațiuni arată că peste jumătate dintre erorile detectate de Curte în domeniile care fac obiectul gestiunii partajate ar fi putut fi corectate de autoritățile naționale înainte de trimiterea cererilor de rambursare către Comisie
Dezvoltarea rurală rămâne domeniul de cheltuieli cel mai expus la erori, indicele de eroare estimat pentru acesta cifrându-se la 7,9 %, și este urmat de Politica regională, cu un indice de eroare estimat de 6,8 %.
România
- La sistemele aferente Dezvoltării rurale, din cele șase state membre care au fost selectate în vederea unei evaluări detaliate, România figura cu un sistem ineficient, iar celelalte cinci erau parțial eficace – Bulgaria, Germania, Franța, Polonia și Suedia.
- Erori recurente cu impact financiar şi în ceea ce priveşte includerea de TVA neeligibil în cheltuielile eligibile.
- La sistemul de dezvoltare rurală din România, există deficienţe la nivelul controalelor administrative privind condiţiile de eligibilitate şi angajamentele, cum ar fi nedetectarea TVA neeligibil sau a dublei finanţări. De asemenea, s-a făcut o „evaluare insuficientă a caracterului rezonabil al costurilor” proiectelor.
- La Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), datele raportate de organismul de certificare din România nu erau „fiabile”. Prin urmare, CCE a identificat cauze de neeligibilitate în 5 dintre cele 10 cazuri controlate. În răspunsul Comisiei se arată că în România sunt în curs proceduri de verificare a conformităţii cu privire la regulile FEADR, „riscul rezultat din deficienţele identificate urmând a fi acoperit prin corecţii financiare”.
- Referitor la corecţii, Curtea de Conturi a salutat „ritmul mai rapid” al acţiunilor întreprinse de Comisia Europeană în vederea aplicării corecţiilor financiare pentru România, Republica Cehă şi Slovacia.
- Corecţiile financiare aplicate României
- În lunile aprilie şi mai 2012, Comisia a identificat un număr de probleme grave în cadrul unui program operaţional FSE din Români – deficienţe în procedurile de selecţie şi în verificările de gestiune, insuficienţe la nivelul controlul achiziţiilor publice şi cheltuieli neeligibile. În urma negocierilor, CE şi autorităţile române au convenit asupra unei corecţii forfetare de 25 %. Corecţiile de 81 de milioane de euro din contribuţia financiară a UE (până la sfârșitul lui 2012) nu au fost aplicate la nivelul proiectelor, ci s-a diminuat rata de cofinanţare a programului operaţional.
- Într-un program operaţional din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER), Comisia a identificat, între 2010 şi 2012, o serie de deficienţe grave, s-au întrerupt plățile și apoi s-au aplicat corecţii individuale pe proiecte.
