sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 noiembrie, 2018

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorţi a tuturor celor cinci membri ai acestora şi nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept”, explică CCR în motivarea hotărârii prin care a decis nelegalitatea fostelor completuri de la Curtea Supremă.

Clarificarea CCR confirmă interpretarea dată de ICCJ și o contrazice pe cea a lui Liviu Dragnea, care a susținut că doar președintele completurilor, membru de drept, trebuie tras la sorți.

Exact așa a procedat ICCJ imediat după decizia CCR, fără să mai aștepte motivarea publicată acum și trăgând la sorți toți judecătorii din componența lor (sunt două completuri de cinci pe penal).


Liderul PSD a reușit să blocheze însă toată activitatea completurilor de cinci (care pronunță sentințele definitive din procesele demnitarilor, magistraților și altor categorii speciale de justițiabili), întrucât a contestat la Curtea de Apel, tragerea la sorți de pe 9 noiembrie a  ICCJ.

Judecătoarea Alina Ghica de la CAB, cea care i-a dat dreptate lui Liviu Dragnea, a suspendat tragerea la sorți, astfel încât ICCJ a anunțat miercuri că activitatea este blocată la instanța supremă:

„În urma dezbaterilor, s-a hotărât în majoritate ca Adunarea Generală a judecătorilor să emită un comunicat de presă în care să aducă la cunoştinţa persoanelor interesate că există un blocaj în funcţionarea completurilor de 5 judecători care nu-şi pot desfăşura activitatea de judecată.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În urma consultărilor, au fost exprimate 62 de opinii în sensul că la şedinţele de judecată planificate pentru datele de 3 şi 10 decembrie 2018, completurile de 5 judecători, în compunerea rezultată din tragerea la sorţi ce a avut loc la data de 9 noiembrie 2018 vor acorda noi termene de judecată”, transmitea ICCJ într-un comunicat.

Alte clarificări importante din motivare:

  • în cazurile aflate pe rol – așa cum este Dosarul angajărilor fictive, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare – componența completului de cinci care va judeca se stabilește prin tragere la sorți și se continuă procesul
  • „Dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituţionale şi legale (…), obligaţia de a identifica soluţiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere a completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare.”
  • în cazul proceselor finalizate, soluțiile definitive pot fi atacate „în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare”. „Curtea reţine că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate, în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare.”

Câțiva condamnați importanți care se află în situația de a putea apela la contestația în anulare, potrivit G4Media.ro

  • Elena Udrea şi Alina Bica
  • Danuţ Şova, fost ministru PSD al Transporturilor, condamnat definitiv, în iunie 2018, la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora, pentru trafic de influenţă
  • Constantin Niţă, fost ministru PSD al Energiei, condamnat în iunie 2018 la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: