Numirea șefului Statului Major General al Armatei ajunge la CCR, după ce Curtea de Apel a decis sesizarea Curții în procesul deschis de MApN pentru a împiedica prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă pe acest post. Sesizarea CCR a fost invocată din oficiu de judecătorul de caz, Silviu Barbu.
CCR va trebui să se pronunțe pe constituționalitatea prevederilor art. 39 alin. 5 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 39, alin (5) prevede procedura de numire a șefului Statului Major al Apărării:
Șeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.
MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti, în decembrie 2018, două acţiuni în contencios administrativ care vizau decretul prezidențial prin care mandatulgeneralului Nicolae Ciucă era prelungit cu un an, atât cât permite legea. Cele două ațciuni cereau suspendarea, respectiv anularea decretului prezidențial.
CAB a suspendat decretul, pe 31 decembrie, astfel încât generalul Ciucă a pierdut funcția, conducerea Armatei fiind preluată de Laurian Anastasof, numit în aceeași zi, de către ministrul Apărării, Gabriel Leș, locțiitor al șefului Statului Major.
Suspendarea a avut loc într-un context important – chiar în ziua în care la București avea loc reuninea miniștrilor de Apărare din UE și se află în vizită Jens Stoltenberg, secretar general NATO, precum și comisarul european pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini.
Disputa dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria
Ministrul Gabriel Leș, care nu îl susține pe Nicolae Ciucă pentru un nou mandat, a propus CSAT numirea în această funcție a generalului Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și la Uniunea Europeană.
Potrivit legii, mandatul Șefului de Stat Major este de 4 ani, cu posibilitate de prelungire. Numirea în funcție este făcută de șeful statului, la propunerea ministrului Apărării.
Poziția de Șef al Statului Major poate fi ocupată de unul dintre comandanții celor 3 arme din România: Marină, Aviație și Terestră – situație în care generalul Scarlat, propunerea ministrului Apărării, nu se află în acest moment.
Mandatul lui Nicolae Ciucă expira la data de 31 decembrie.
Pe 28 decembrie, președintele Klaus Iohannis a semnat prleungirea cu un an a mandatului generalului Nicolae Ciucă.
În aprilie 2017, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, se arăta nemulțumit de Nicolae Ciucă. El a spus că nu i-a plăcut afirmaţia şefului Statului Major General, Nicolae Ciucă, potrivit căreia România are în plan achiziţionarea de rachete Patriot, aşteptându-se de la general la „foarte multă rigoare”, având în vedere funcţia pe care o deţine. Liviu Dragnea explica atunci că nu au fost încă finalizate procedurile parlamentare.
Președintele Iohannis consideră că generalul Ciucă este „un soldat recunoscut, competent, cu rezultate dintre cele mai frumoase şi bine ar fi fost ca această chestiune să-şi fi găsit mai repede soluţionarea”.
”Cred că Armata României trebuie să ştie cine o conduce şi cum o conduce”, a explicat președintele decizia sa.
