miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 iulie, 2012

Deciziile de luni ale Curții Constituționale, referitoare la săptămâna de foc a politicii românești încă nu au tranșat problema suspendării președintelui. Ba chiar, miza poveștii – cine va fi ”câștigătorul” acestei lupte este lăsată la urmă, într-un suspans în care gestiunea procedurilor va decide, până la urmă, în ce măsură fondul problemei poate fi abordat frontal. Încă se luptă în tranșee, iar astăzi vom afla și cine le va părăsi și va trece la contraatac.

Ceea ce au decis judecătorii Curții poate fi lesne împărțit în două, iar deciziile de peste câteva ore ne vor arăta care sunt efectele hotărârilor de ieri.

1, Cea mai importantă parte: Curtea Constituțională a decis că legea prin care i se restrânge atribuția de-a se pronunța pe hotărârile parlamentului este neconstituțională. USL a trecut această lege prin parlament, dar, cum legea n-a trecut prin toate procedurile până la Monitorul Oficial, a fost dublată de o Ordonanță de Urgență a guvernului. De ce e importantă :
-, Curtea își păstrează acest instrument de-a admite sau a respinge hotărârile parlamentului pe bază de ceea ce va considera că este, sau nu constituțional. Adică rămâne arbitru în războiul legislativ pe care beligeranții din parlament îl vor purta o bună bucată de vreme.


De pildă, curtea va arbitra, în continuare, cine reprezintă sau nu statul român la Bruxelles – ca să luăm doar un exemplu din ultimele săptămâni.

Sau, un exemplu și mai elocvent: Curtea reintră, prin această decizie, în ”juriul constituțional” al acestui veritabil concurs: cine pe cine după ce lege demite.

-, Prin această decizie, Curtea păstrează intacte acuzațiile aduse USL și din interior, dar, mai ales din exterior: Încercarea grupului politic condus de domnii Ponta și Antonescu de-a scopi o instituție fundamentală care ține de legalitate și, până la urmă, de Justiție: e un certificat de proastă purtare, pentru vizita lui Victor Ponta de joi, la Bruxelles.

2, Cea de-a doua parte a deciziilor tranșează, cel puțin temporar, chestiunea suspendării lui Traian Băsescu și aducerea sub control politic a parlamentului.


-, Curtea respinge contestațiile lui Blaga și Anastase, care rămân revocați. Dar e o bătălie care încă se poartă. La ora la care Curtea a respins contestațiile celor doi, ea nu se putea pronunța pe o decizie a parlamentului, înainte de a-și fi recăpătat drepturile printr-o hotărâre separată – cea de la punctul 1.

-, Curtea Constată că Traian Băsescu a fost suspendat, iar Crin Antonescu își începe interimatul. E respinsă sesizarea lui Traian Băsescu privind conflictul juridic cu parlamentul. Traian Băsescu va trebui să treacă prin referendum – cea mai bună soluție pentru proaspătul suspendat de-a reveni (dacă poate) în forță: nu prin procedură, ci prin ”vocea poporului”.

De fapt, acest al doilea fel de decizii este unul constatator: descrie și recunoaște o stare de fapt, încă nesoluționată – nici constituțional și nici politic.

Hotărârile decisive se vor lua astăzi:

-, Curtea se va pronunța pe legitimitatea demiterii lui Gheorghe Iancu din poziția de Avocat al Poporului. Dacă Iancu va fi repus în funcție, ar putea urma contestațiile împotriva celor 2 ordonanțe emise de guvern, referitoare la restrângerea atribuțiilor Curții și la modificarea Legii referendumului.

-, Curtea se va pronunța dacă modificarea Legii referendumului este constituțională sau nu. Curtea va decide, adică, prin admiterea sau respingerea numărului de voturi necesare demiterii, dacă Traian Băsescu va câștiga sau nu referendumul.

-, Curtea se va pronunța decă Legea privind relația dintre guvern și parlament pe afacerile europene este Constituțională: adică va spune dacă parlamentul poate ignora, în deciziile sale, prevederile Constituției care-i dă șefului statului atribuția de reprezentare. Și va rezolva, astfel, și chestiunea biletului de avion spre Bruxelles.

***

Abia astăzi, marți, se joacă miza la Curte. Din tot acest mănunchi de sesizări și decizii, sunt două care, prin importanța lor, vor influența strategia acestui război al tuturor cu toți:

-, recâștigarea de către Curte a dreptului de-a se pronunța pe hotărârile parlamentului – adică rămânerea Curții ”în joc”

-, rămânerea ”în joc” a lui Traian Băsescu, prin păstrarea actualei legi a referendumului care-l avantajează pe proaspătul suspendat.

Decizii scurte, care le contracarează pe cele de săptămâna trecută și care, într-un mod la fel de rapid, ar putea întoarce situația. Dacă Legea referendumului va fi păstrată, USL a pierdut pe toată linia: și pe acuzația că au forțat înstituții fundamentale, și pe încercarea de-a pune mâna pe postul de la Cotroceni. Dacă.  Dar așa se întâmplă când, din nerăbdarea de-a pune mâna pe butoanele centrale, o forță politică zgâlțâie instituții și forțează Constituția.

O ultimă observație: Tot acest șir de decizii poate produce efecte în funcție de niște oameni care pot hotărî, de la celălalt capăt al poveștii, gestionarea consecințelor: cei care au Monitorul Oficial, și care pot respecta, așa cum s-au angajat, deciziile Curții Constituționale, numai când se hotărăsc să le publice.

Haideți să ascultăm, așadar, și ultimul cuvânt al Curții.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. Domnule Grosu,

    Legea care permitea CCR să se pronunțe asupra HOTĂRÂRILOR Parlamentului era în sine neconstituțională.

    Legea Fundamentală:

    ARTICOLUL 67
    Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă LEGI, HOTĂRÂRI ŞI MOŢIUNI, în prezenţa majorităţii membrilor.

    ARTICOLUL 146
    Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
    a) se pronunţă asupra constituţionalităţii LEGILOR […];
    b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale[…];
    c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului […];
    d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele […];
    e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice […];

    Se observă că HOTĂRÂRILE și MOȚIUNILE nu sunt menționate ca fiind subiecte ale competenței CCR! Or, se știe că în Drept chiar și o virgulă contează, așadar unde sunt juriștii care să explice că oricum competența CCR nu acoperă hotărârile și moțiunile, și că deci CCR NU SE POATE PRONUNȚA?

    CE FACEM CÂND CCR ÎNCALCĂ CONSTITUȚIA? IEȘIM ÎN STRADĂ CU PUȘCA ÎN MÂNĂ?

  2. Nu putem deveni toti specialisti in drept constitutional.Intre barea de acum este:ce facem cind guvernul Ponta si parlamentarii usl incalca Constitutia?In clipa asta cititi tot ce a aparut azi pe Madame Blogary legat de deciziile CCR.E pe intelesul multora.

  3. @Béranger : eu nu sunt jurist, deci ma pronunt dupa cei doi neuroni… dupa mine raspunsul ar fi ca legea este actul juridic suprem. Hotararile si OUG-urile sunt acte care preced legea si sunt mai putin importante dpdv juridic.

    Deh asta dupa capul meu …

  4. Domnule Béranger,

    propun să citim mai departe art. 146 Constituției:
    „Curtea Constituțională are următoarele atribuții:

    l) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curții.”

    Cu drag.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. Domnule Grosu,

    Legea care permitea CCR să se pronunțe asupra HOTĂRÂRILOR Parlamentului era în sine neconstituțională.

    Legea Fundamentală:

    ARTICOLUL 67
    Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă LEGI, HOTĂRÂRI ŞI MOŢIUNI, în prezenţa majorităţii membrilor.

    ARTICOLUL 146
    Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
    a) se pronunţă asupra constituţionalităţii LEGILOR […];
    b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale[…];
    c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului […];
    d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele […];
    e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice […];

    Se observă că HOTĂRÂRILE și MOȚIUNILE nu sunt menționate ca fiind subiecte ale competenței CCR! Or, se știe că în Drept chiar și o virgulă contează, așadar unde sunt juriștii care să explice că oricum competența CCR nu acoperă hotărârile și moțiunile, și că deci CCR NU SE POATE PRONUNȚA?

    CE FACEM CÂND CCR ÎNCALCĂ CONSTITUȚIA? IEȘIM ÎN STRADĂ CU PUȘCA ÎN MÂNĂ?

  2. Nu putem deveni toti specialisti in drept constitutional.Intre barea de acum este:ce facem cind guvernul Ponta si parlamentarii usl incalca Constitutia?In clipa asta cititi tot ce a aparut azi pe Madame Blogary legat de deciziile CCR.E pe intelesul multora.

  3. @Béranger : eu nu sunt jurist, deci ma pronunt dupa cei doi neuroni… dupa mine raspunsul ar fi ca legea este actul juridic suprem. Hotararile si OUG-urile sunt acte care preced legea si sunt mai putin importante dpdv juridic.

    Deh asta dupa capul meu …

  4. Domnule Béranger,

    propun să citim mai departe art. 146 Constituției:
    „Curtea Constituțională are următoarele atribuții:

    l) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curții.”

    Cu drag.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: