În lipsa prognozei oficiale a Comisiei Naționale de profil ( care a „uitat” să ofere datele pentru programarea bugetară pe 2020) va trebui să apelăm în ce privește evoluția viitoare a economiei românești la estimările venite de la Bruxelles. În esență, acestea nu sunt deloc îmbucurătoare și avertizează în privința unor dezechilibre tot mai mari care se conturează în viitorul apropiat.
Dincolo de formulările tehnice și de tabelele ceva mai extinse care sintetizează așteptările pe baza acțiunilor deja întreprinse în politica economică guvernamentală, ar fi de reținut, simplificat, trei observații importante pentru măsurile care pot fi și ar trebui luate, înainte ca previziunile CE să se și materializeze.
(Citiți și: ”Realitatea versus prognozele: situația la zi a indicatorilor pe 2019”)
Simplificat, se impun trei observații:
1.Creșterea PIB va fi mult sub cea avută în vedere la stabilirea fostului program de guvernare iar trendul este unul descrescător.
Reamintim că valorile pentru avansul PIB prevăzute de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, care au stat la baza majorărilor salariale din sectorul bugetar și pentru creșterea pensiilor au fost de 5,5 pentru anul curent, 5,7% (!) pentru anul 2020 și 5% pentru 2021. Fără sursă de finanțare din activitatea economică, aplicarea întocmai a majorărilor de venituri se va transforma într-o aventură.
2.Balanța comercială se va deteriora în continuare pe traiectoria începută încă din 2016, punând presiune pe deficitul de cont curent și pe cursul de schimb.
Nu se poate merge la infinit cu un ritm al exporturilor sub cel al importurilor iar consecințele vor veni implacabil.
De reținut, redirecționarea DE-ABIA ACUM dinspre cererea internă, dusă semnificativ peste potențial, spre exporturi a economiei va fi deosebit de dificilă, într-un context internațional marcat de creșterea protecționismului și de adevărate războaie comerciale între marile forțe economice.
3.Deficitul bugetar se va duce foarte clar peste limita de 3%, chiar și dacă investițiile vor fi limitate drastic iar datoria publică va trece pragul de 40%.
După cum am avertizat încă de la votarea majorării punctului de pensie cu 40% (moment în care estimam o influență de -6,4 puncte procentuale din PIB pe 2020, mai mare decât întregul deficit bugetar previzionat de CE), șansele de a mai menține DEFICITUL BUGETAR, indicator-cheie pentru adoptarea euro, în parametrii solicitați vor fi ca și inexistente ( nu mai vorbim despre intrarea în procedura de deficit bugetar excesiv).
Singura veste bună în acest tablou destul se sumbru conturat de prognoza de toamnă a Comisiei Europen, este că mai avem timp ( nu prea mult, însă !) pentru a lua măsuri de stopare a trendurilor negative generalizate și de a reechilibra treptat starea de sănătate a economiei.
Problema este cum se va putea face acordul între trebuințele exacerbate electoral și capacitatea economiei de a le acoperi, materializată în indicatorii prezentați.
