”Cum (re)învățăm România să se hrănească”

Dacă tot trăim pe datorie și din împrumuturi grele și scumpe, măcar să ne cumpărăm produsele made în Romania. Abia asta ar însemna o creștere sustenabilă a consumului. 
În România nu producția agricolă în sine e problema. Ci lanțurile de desfacere care o aduc pe rafturile supermarketurilor.
Dacă această problemă ar fi rezolvată, nu doar că nu am mai avea deficitul comercial spectaculos de la alimente și băuturi, ci am putea deveni exportatori neți. Am salva, astfel, 1,5 miliarde de euro deficit comercial, într-o fază de dezvoltare în care euro nu ne prisosesc. 

(Citiți și: ”Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial”)

Ăsta e momentul – cel în care criza Covid a bulversat pe toată lumea și în care o țară organizată poate reseta o industrie, un domeniu: într-o criză, problemele sâcâitoare se pot vedea mult mai bine decât în timpuri normale.
Cooperarea dintre cei trei mari actori ai agribusinessului românesc pot confingura, în chiar acest moment, o soluție funcțională:

• Producătorii – care trebuie învățați să se asocieze pentru a garanta retailerilor cantitatea și calitatea necesare; 
• Retailerul – care trebuie să încurajeze furnozorul local, fie și numai pentru scurtimea lanțului de aprovizionare
• Statul – care trebuie, în sfârșit, să aibă programe țintite pentru crearea infrastructurii de depozitare și desfacere și să stimuleze această industrie. 

Când aude de agribusiness, consumatorul român întoarce capul. Spre celălalt raft al supermarketului. Dar miza e mare și din perspectiva consumatorului:

Dacă tot trăim pe datorie și din împrumuturi grele și scumpe, măcar să ne cumpărăm produsele made în Romania. Abia asta ar însemna o creștere sustenabilă a consumului. 

Aceasta a fost tema conferinței organizate marți de cursdeguvernare.ro, ale cărei detalii – cu prezentările video ale speakerilor și cu sinteza declarațiilor – pot fi urmărite AICI: #CovidAgri/Cum (re)învățăm România să se hrănească. Resetarea agriculturii. 

Mai jos, principalele abordări ale speakerilor: 

Ministrul Adrian Oros: Cer opinii și idei, să scriem un program PNDR bun

Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, admite că România are nevoie ”de o mai bună integrare a producătorilor pe piață și la nivelul lanțurilor de comercializare pentru a asigura accesul consumatorilor la produse sigure, la prețuri corecte”.

Ministrul a prezentat, cu argumente, câteva priorități ale Agriculturii:

• Sprijinirea și consolidarea mediului asociativ. ”Cooperativele pot rezolva multe probleme ale celor mici care produc, dar nu știu să vândă”.
• Promovarea Camerelor agricole. ”Suntem singura țară în care situația e gestionată de o instituție publică”.
• Simplificarea procedurilor de accesare a măsurilor de sprijin. ”S-a văzut că se poate cu APIA. Încurajăm depozitarea și procesarea, să nu mai exportăm materii  prime”.
• Dezvoltarea învățământului agricol. ”Se simte lipsa acută a celor care știu să facă. Cercetarea trebuie să fie aplicată și conectată la nevoile procesatorilor și agricultorilor”.
• Un program de management al apei. ”Nu doar la irigații, ci lucrări de prevenire a deșertificării și lucrări de menținere a apei în sol”

Ministrul Adrian Oros a lansat și un apel: ”Dezbaterile legate de următorul PNDR nu s-au terminat, am început discuțiile în noiembrie, am cerut opinii și idei ca să scriem un program bun, să nu mai spunem peste 7 ani că produsele noastre nu sunt competitive.”

Andrei Rădulescu: Producem mai eficient decât polonezii, marea noastră problemă sunt investițiile 

Andrei RĂDULESCU, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania, afirmă că agricultura ”este o ramură de importanță strategică, în care s-a investit foarte mult, post-criză”.

Din datele sale însă ”în 2020 se menține un diferențial investițional în agricultura românească și investiția în agricultura din Polonia, spre exemplu, care reprezintă pentru România un exemplu de convergență pe termen mediu.”. ”Eu sper ca până la finalul acestui deceniu să ne situăm peste Polonia”, a afirmat Andrei Rădulescu.

În opinia sa, soluțiile pentru agricultură sunt: ”Trebuie majorate subvențiile și consolidate suprafețele agricole pentru că România se confruntă cu un grad ridicat de fragmentare. De asemenea, trebuie să ameliorăm aceste culoare de desfacere a produselor în interiorul țării”.

Prioritatea pe termen scurt ar trebui să fie intensificarea investițiilor, spune Andrei Rădulescu: ”Trebuie să investim mai mult și mai eficient și trebuie să încurajăm populația să consume produse românești. Trebuie să accelerăm procesul de asociere. Astăzi, costurile de finanțare sunt la minime istorice și trebuie să profităm de resursele pe care le avem.”

Mihai Dumitru: Comisia a aprobat alocări suplimentare pentru sere și solarii

Mihail Dumitru, Director General Adjunct, DG Agri, Comisia Europeană, afirmă că pandemia de coronavirus ”ne-a reamintit cât de importantă este securitatea alimentară în perioadă de criză”

”Pregăteam cadrul european pentru resetarea agriculturii europene cu două motoare importante: Pactul verde și Agenda digitală. Acestea rămân forțe motrice, dar am fost nevoiti să amânăm și să ne adaptăm din cauza crizei provocate de coronavirus. Această criză ne-a prins în condițiile în care nu avem un Cadru Financiar Multianual”, descrie situația prezentă oficialul european.

Mihai Dumitru a trecut în revistă măsurile specifice adoptate de Comisie pentru susținerea sectorului agricol la nivel european și a anunțat: ”Am informat România că UE a răspuns favorabil pentru o măsură de flexibilizare între fonduri pentru alocări suplimentare pentru sere și solarii. Cred că și pe viitor cel puțin vom păstra plafonul vechi pentru acest domeniu, dar suma exactă depinde de alocările din noul Cadru Financiar Multianual.”

În ceea ce privește acordarea de ajutoare de stat pentru fermieri, oficialul european a afirmat: ”Nu știu ca România să fi notificat specific ajutoare de stat în acest sector. Știu că se lucra pe o asemenea propunere, dar nu știu dacă s-a notificat ceva. Dacă nu, presupun că este vorba de câți bani există la buget…”

George Bădescu: Trebuie să ne reamintim că suntem în UE

George Bădescu, director executiv, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, a exprimat convingerea că zona comercializării produselor locale a avut parte de un cadru legislativ destul de agitat.

”Orice soluție care își propune să suprareglementeze, să intre adânc în mecanismele pieței nu reușește decât să conducă la o bulversare, la o situație confuză, ambiguă a relațiilor comerciale, cu efecte negative asupra pieței. Directiva europeană pentru combaterea practicilor comerciale neloiale și pachetul pentru consumator, care urmează a fi transpuse, cred că reprezintă o oportunitate”, a afirmat George Bădescu.

El consideră că toată discuția legată de prezența produselor locale pe rafturile marilor magazine ar trebui să pornească de la premisa că nu există o confruntare între concepte și produse. ”Potențialul pieței românești este foarte mare, dar trebuie să ne reamintim că suntem în UE. Cred că dezbaterea ar trebui pornită de la ce se poate aștepta în mod rezonabil de la lanțurile comerciale. Situația din teren este una mult mai bună decât ce am crede în privința prezenței produselor românești pe raft”, afirmă reprezentantul marilor rețele comerciale prezente în România.

Sistemul de aprovizionare a funcționat, aceasta ar trebui să rămână una dintre concluziile pe care să le avem în vedere când discutăm despre resetarea agriculturii românești, afirmă George Bădescu.

Adrian Rădulescu: Lipsește organizarea. În agricultură totul e dezvoltat haotic

Adrian Rădulescu, președinte, Asociația Fermierilor din România, și-a manifestat nemulțumirea că nu există în România ”o analiză a investițiilor făcute cu bani europeni”. ”Un program e de succes dacă banii se cheltuie cu folos, nu aiurea. Mai mult, nu avem mentalitate să ne asociem, ne temem că lumea fură. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, pentru că viitorul este în cooperativă”, afirmă Andrei Rădulescu.

”Noi nu ne organizăm, nu spunem concret ce și cât ne trebuie. Câte solarii, câte legume, câte depozite….. Totul s-a dezvoltat aiurea în agricultură, haotic. Și pentru procesare trebuie organizare locală. Trebuie organizată producția, trebuie o cooperativă, care preia recolta. Apoi ne trebuie și desfacere.
Ca să stăm în piața de desfacere ar trebui tot cooperativele să se gândească la import, să putem asigura produsul la raft și când nu este sezon de producție pentru produsul pe care îl oferim la supermarket. Așa, de importuri se ocupă intermediarii… Asta e altă problemă a agriculturii, intermediarii”, a afirmat Andrei Rădulescu.

Anca Damour: Noi ajutăm, dar nevoile agriculturii sunt mult mai mari

Anca Damour, Executive Board Member, Carrefour România : Cooperativa Agricolă Vărăști, a afirmat că lucrul cu producătorii este foarte complicat. Chiar și așa, compania  derulează cu succes o serie de proiecte colaborative în domeniu.

”Am demarat un proiect special, Cooperativa din Vărăști, cu peste 3 ani de zile în urmă. Am construit un mic depozit logistic, am cumpărat echipamente de ambalare. Anul trecut am distribuit peste 7.500 de tone de legume în supermarketurile noastre din toată țara. Anul acesta am creat o componentă de tehnologizare, vom transmite prin SMS agricultorilor cât și când să planteze pentru a ne asigura că cantitățile care le produc sunt cele potrivite. În Cooperativa Agricolă Vărăști am plecat de la 4 producători și am ajuns la 130 de producători, este un succes. Ne dorim să vedem cum putem scala acest model”, a spus Anca Damour.

Reprezentantul Carrefour a trecut în revistă proiectele derulate în România avertizând apoi: ”Noi, ca retaileri, nu putem rezolva problemele agriculturii din România, dar suntem parte a acestui sistem și trebuie să lucrăm împerună ca să ajutăm producătorii. Noi putem să ajutăm, am derulat deja proiecte, mai avem în lucru altele. Cred însă că nevoile sunt foarte mari… Facem parte dintr-un ecosistem, avem interesul să lucrăm apropiat pentru că România are un potențial foarte mare în agricultură și putem opri românii să emigreze, să își găsească venituri suficiente și acasă.”

Diana Zaharia: Avem un angajament față de piața românească

Diana Zaharia, Category Group Manager, Mega Image, afirmă că compania sa are din 2009 un angajament față de piața românească, atunci când s-a lansat brandul ”Gusturi românești”.

”Depindem foarte mult de colaborarea cu producătorii locali. Ei sunt selectați în funcție de respectarea rețetelor tradiționale. Toate produsele sunt fabricate în România, iar rețetele țin de specificul anumitor zone sau de cultura noastră.
Ne interesează să fie cât mai puțin procesate industrial. Noi încercăm să acoperim criteriul de gust și cel de siguranță alimentară. Produsele sunt analizate periodic. Se fac planificări cu acești producători, să ne asigurăm că avem continuitate în livrări și să le ușurăm și lor producția. Ne-am propus susținerea micilor producători, dar și promovarea unei alimentații sănătoase”, a descris proiectul Diana Zaharia.

”Am pornit acest proiect în 2014 cu 18 producători și zece hectare de solarii. Am ajuns în 2019 la 151 de producători din 32 de localități și 130 de hectare de solarii. În 2020 am ajuns la 180 de producători și 140 de hectare de solarii. Ne-am propus să creștem volumele cu 30%. Încercăm să aducem și tehnologie în solariile producătorilor noștri. Negociem polițe de asigurare pentru producătorii din mediul protejat”, a mai anunțat reprezentantul Mega Image.

Cătălin Costinaș: Nu putem să colectăm de la mii de producători, ei trebuie să se asocieze

Călin Costinaș, vicepreședinte, PROFI Rom Food, a exlicat: ”Noi cumpărăm peste 50.000 tone de legume/fructe de la producători români, cu sprijin pe care îl acordăm. Dacă ne uităm că sunt însă zeci de mii de producători care ar putea fi sprijiniți, trebuie să admitem că ce facem noi e o picătură în ocean”.

Reprezentantul PROFI a prezentat relația companiei cu producătorii interni și a detaliat investiția făcută în centre de colectare la nivel național, explicând că dezvoltarea cooperării cu producători români nu poate fi făcută dacă aceștia nu se asociază. ”Noi ar trebui, de exemplu, să colaborăm cu mii de producători înscriși în ”Programul tomata”. E imposibil să cumpărăm de la ei dacă nu se asociază. Trebuie să existe centre de selectare și sortare, asta e o carență în România. În Spania, în spatele unei asociații stau mii de producători mici. Așa, ei au eficință, pot fi competitivi. Asta nu există în România acum, noi nu avem cum să colectăm marfă de la mii de producători mici. Cred că subvenția ar trebui condiționată de asociere”, a afirmat Călin Costinaș.

În plus, spune Costinaș, ”trebuie evitatată inflația de produs”.

”Repet, noi nu putem să colectăm de la mii de producători, ei trebuie să se asocieze, să aibe produs standardizat, paletizat și așa își poate singur alege cui vinde, la prețul cel mai bun. Asocierea e singura direcție”, a precizat acesta.

George Cățean: Producătorii să se asocieze nu în organizații statutare, ci în organizații funcționale

George Cățean, proprietar al Fermei Cățean, Brașov, consideră că pentru producătorii români trebuie clarificate câteva lucruri importante. Din perspectiva sectorului, întreprinzătorul brașovean consideră că ”este nevoie de un sistem de migrare a micilor producători în zona profesională, prin forme asociative eficiente”.

Sectorul mai are însă nevoie de o politică fiscală, dereguli care să facă piețele locale eficiente, de reguli sanitar-veterinare adaptate, de autorități locale care să înțeleagă rolul produsului local. Nu în ultimul rând, spune George Cățean, ”e nevoie de regândirea sistemului de acordare a subvențiilor”.

”Există un mesaj: Bruxelles-ul nu ne lasă. Nu este adevărat. Din experiența pe care am avut-o în ultimii ani, problema este la cadrul național care de multe ori este interpretat eronat față de ceea ce ne transmite și ne propune Bruxelles-ul”, afirmă George Cățean.

Sfatul adresat producătorilor români: ”Dacă ar fi să dau un mesaj celor care sunt în zona de blocaj, ar trebui să se gândească și să se orienteze către produsele cu termen mai lung de valabilitate, cu valoare mai mare, cum este untul spre exemplu – pentru producătorii de lactate. Le recomand producătorilor să se organizeze nu în organizații statutare, ci organizații funcționale.”