fbpx

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

de Marin Pana , 30.3.2020

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui dezechilibru major, am încercat să vedem dacă nu cumva avem o problemă la nivelul domeniilor în care exportăm materie primă si importăm masiv produse finite sau semifabricate.

Pe baza celor mai recente date, disponibile pentru primele 11 luni de anul trecut ( Buletinul nr.11/2019 al INS), se pot face următoarele observații:

1. Avem o disfuncție importantă în domeniul agricol, unde exportăm masiv cereale (excedent comercial la aceste materii prime) și importăm produse finite ale industriei alimentare, de la paste la pâine. Oarecum neașteptat, însă, deși avem export net pe segmentul de animale vii, care ar putea fi mai bine valorificate dacă am livra produse prelucrate, importăm masiv carne, pe care o procesăm la nivel local.

De fapt, ar fi trebuit să nu reducem combinatele de producție de carne și să utilizăm o parte mult mai consistentă din cereale și preparate pe bază de cereale pentru aprovizionarea lor, pentru a nu mai importa apoi carnea necesară pentru preparatele produse local. Dar cel mai mare neajuns îl constituie importul masiv de legume și fructe, față de care exportul apare de-a dreptul ridicol.

De remarcat, însă, deși impactul emoțional al poziției deficitare pe plan alimentar este unul firesc, deoarece în memoria colectivă a rămas modalitatea de achitare forțată a datoriei externe de dinainte de 1989 prin exportul de mâncare, ponderea acestui minus este relativ redusă în prezent față de deficitul general din comerțul exterior.

2. O altă percepție care nu se suprapune peste datele economice seci este aceea a importanței exporturilor de lemn în raport cu cele de mobilier. Balanța export-import apare pozitivă la primele, cu doar 254 milioane euro pe 11 luni din 2019, dar este departe de plusul de 1.425,7 miliarde euro consemnat de cele din urmă. Adică e loc de mai bine, dar nu aceasta este marea problemă.

3. Adevărata problemă a economiei românești este, oarecum paradoxal și neașteptat, prin prisma percepției publice, faptul că industria nu este capabilă să producă la un nivel tehnologic avansat și în cantitățile necesare bunuri de capital și diverse alte bunuri, incluse la categoria mare „aprovizonări industriale nespecificate în altă parte”, în care rolul major este jucat de produsele industriei chimice.

Pe aceste categorii, mai puțin vizibile și accesibile publicului larg, care însumează circa 47% din exporturi și 55% din importuri rezultă peste 90% din deficitul comercial al României. Deși atenția este concentrată mediatic pe cele 13% de pe segmentul palpabil pentru consumatori al bunurilor de consum și cele 12% de la alimente și băuturi.

Observați, însă, că stăm mai slab decât am fi crezut pe acest domeniu mare atât la subansamble, piese și accesorii însumate cu produsele de bază, cât și la bunurile de capital adăugate produselor prelucrate. Adică și la baza lanțului de producție și la realizarea de produse finite care include produsele industriale „primare”.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

4. În fine, merită remarcată și o particularitate în datele pe marile categorii economice, ce arată bine doar la categoria „echipamente de transport și părți și accesorii”. De fapt, România exportă în proporție mult mai mare subansamble, piese și accesorii de profil, nu automobile pentru transport de persoane.

Cu alte cuvinte, pe baza producției „primare” din acest sector, am putea realiza incomparabil mai multe produse finite, prezumabil cu valoare adăugată mai mare. Care să compenseze într-o măsură semnificativ mai mare minusurile din alte sectoare economice.

Problema este că, prin specializarea intraindustrială, suntem deja integrați în anumite lanțuri de producție iar deciziile pe care le putem lua vizează mai degrabă domeniile vizibile pentru consumatori, dar de mai mică importanță relativă pentru echilibrarea schimburilor comerciale la nivel național.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.3.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Ucraina / Tentativă de asasinat comisă asupra lui Serhiy Șefir, consilier al președintelui Zelenski

Razvan Diaconu

Mașina principalului consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a fost miercuri ținta unui atac cu focuri de armă, anunță Reuters. Oficialii ucraineni spun că a… Mai mult

Stiri

După 30 de ani: A fost instalată prima platformă de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Black Sea Oil & Gas (BSOG) și partenerii săi concesionari ai perimetrului de gaze naturale Midia din zona românească a Mării Negre au anunțat finalizarea… Mai mult

Stiri

2 angajați ai Primăriei Drobeta Turnu-Severin, suspectați că au falsificat certificate de vaccinare pentru 96 de persoane

Vladimir Ionescu

IPJ Mehedinți a efectuat 64 de percheziții, miercuri dimineață, în județele Mehedinți, Dolj și Caraș-Severin, la persoane suspectate că au falsificat certificate de vaccinare. Conform… Mai mult

Stiri

Cele 4 reguli principale de sănătate financiară – studiu BCR

Adrian N Ionescu

Lipsa sfaturilor financiare specializate îi expune pe români la riscul de a face alegeri  greșite. Doar 24% dintre români solicită consultanță financiară specializată. Jumătate preferă… Mai mult

Stiri

Bucureștiul a intrat în scenariul roșu – certificatul verde devine obligatoriu pentru acces în anumite spații

Vladimir Ionescu

Bucureștiul  intră în scenariul roșu, după ce rata de infectare a urcat miercuri la 3,3 de cazuri de Covid-19 la 1.000 locuitori. Din acest moment,… Mai mult

Europa

Agenţia Internaţională de Energie cere Rusiei să dovedească că este furnizor de încredere de gaze

Adrian N Ionescu

În situația actuală a scumpirii gazelor naturale, Rusia poate dovedi că este un furnizor de încredere pentru Europa, dacă va livra  acesteia cantități mai mari… Mai mult

Europa

Lituania recomandă cetățenilor să arunce telefoanele chinezești – au încorporate funcții de detectare, trimit la terți date criptate

Iulian Soare

Ministrul lituanian al apărării a recomandat populației să evite să mai cumpere telefoane mobile chinezești și i-a sfătuit pe cei care folosesc acest tip de… Mai mult