fbpx

La obiect

Factura pandemiei: Deficit record la bugetul Sănătății

Deficitul Sănătății a atins anul acesta un record istoric – aproape 4,4 miliarde de lei, la sfârșitul lunii aprilie, conform ultimei execuții bugetare publicate de… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Chestiunea

Modificările induse de pandemie în alocarea banilor unei gospodării

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

07.06.2021

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

de Marin Pana , 30.3.2020

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui dezechilibru major, am încercat să vedem dacă nu cumva avem o problemă la nivelul domeniilor în care exportăm materie primă si importăm masiv produse finite sau semifabricate.

Pe baza celor mai recente date, disponibile pentru primele 11 luni de anul trecut ( Buletinul nr.11/2019 al INS), se pot face următoarele observații:

1. Avem o disfuncție importantă în domeniul agricol, unde exportăm masiv cereale (excedent comercial la aceste materii prime) și importăm produse finite ale industriei alimentare, de la paste la pâine. Oarecum neașteptat, însă, deși avem export net pe segmentul de animale vii, care ar putea fi mai bine valorificate dacă am livra produse prelucrate, importăm masiv carne, pe care o procesăm la nivel local.

De fapt, ar fi trebuit să nu reducem combinatele de producție de carne și să utilizăm o parte mult mai consistentă din cereale și preparate pe bază de cereale pentru aprovizionarea lor, pentru a nu mai importa apoi carnea necesară pentru preparatele produse local. Dar cel mai mare neajuns îl constituie importul masiv de legume și fructe, față de care exportul apare de-a dreptul ridicol.

De remarcat, însă, deși impactul emoțional al poziției deficitare pe plan alimentar este unul firesc, deoarece în memoria colectivă a rămas modalitatea de achitare forțată a datoriei externe de dinainte de 1989 prin exportul de mâncare, ponderea acestui minus este relativ redusă în prezent față de deficitul general din comerțul exterior.

2. O altă percepție care nu se suprapune peste datele economice seci este aceea a importanței exporturilor de lemn în raport cu cele de mobilier. Balanța export-import apare pozitivă la primele, cu doar 254 milioane euro pe 11 luni din 2019, dar este departe de plusul de 1.425,7 miliarde euro consemnat de cele din urmă. Adică e loc de mai bine, dar nu aceasta este marea problemă.

3. Adevărata problemă a economiei românești este, oarecum paradoxal și neașteptat, prin prisma percepției publice, faptul că industria nu este capabilă să producă la un nivel tehnologic avansat și în cantitățile necesare bunuri de capital și diverse alte bunuri, incluse la categoria mare „aprovizonări industriale nespecificate în altă parte”, în care rolul major este jucat de produsele industriei chimice.

Pe aceste categorii, mai puțin vizibile și accesibile publicului larg, care însumează circa 47% din exporturi și 55% din importuri rezultă peste 90% din deficitul comercial al României. Deși atenția este concentrată mediatic pe cele 13% de pe segmentul palpabil pentru consumatori al bunurilor de consum și cele 12% de la alimente și băuturi.

Observați, însă, că stăm mai slab decât am fi crezut pe acest domeniu mare atât la subansamble, piese și accesorii însumate cu produsele de bază, cât și la bunurile de capital adăugate produselor prelucrate. Adică și la baza lanțului de producție și la realizarea de produse finite care include produsele industriale „primare”.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

4. În fine, merită remarcată și o particularitate în datele pe marile categorii economice, ce arată bine doar la categoria „echipamente de transport și părți și accesorii”. De fapt, România exportă în proporție mult mai mare subansamble, piese și accesorii de profil, nu automobile pentru transport de persoane.

Cu alte cuvinte, pe baza producției „primare” din acest sector, am putea realiza incomparabil mai multe produse finite, prezumabil cu valoare adăugată mai mare. Care să compenseze într-o măsură semnificativ mai mare minusurile din alte sectoare economice.

Problema este că, prin specializarea intraindustrială, suntem deja integrați în anumite lanțuri de producție iar deciziile pe care le putem lua vizează mai degrabă domeniile vizibile pentru consumatori, dar de mai mică importanță relativă pentru echilibrarea schimburilor comerciale la nivel național.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.3.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Investiţiile chineze în Europa s-au redus la jumătate în 2020

Adrian N Ionescu

Investiţiile directe chineze în Europa – UE şi Marea Britanie – au scăzut cu 45% în 2020, până la 6,5 miliarde de euro. Este cel… Mai mult

Stiri

Silviu TEODORU (Oracle): Cel mai potrivit pentru România este modelul de digitalizare din UK bazat pe „cloud first” 

Adrian N Ionescu

Dintre toate modelele de digitalizare, cel din Marea Britanie (UK), care merge pe formula „cloud first”, este cel mai potrivit pentru România, a declarat Silviu… Mai mult

Stiri

Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți s-o folosească

Razvan Diaconu

Lipsa competențelor digitale în administrația centrală poate pune sub semnul întrebării e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți, afirmă Gabriel… Mai mult

Stiri

Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului, respinse

Vladimir Ionescu

Parlamentarii au respins, marţi, în şedinţă comună, rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului. Liberalii intenționează să se folosească de respingerea rapoartelor pentru a o revoca… Mai mult

Stiri

Digitalizarea ANAF. 107 din ultimele 121 de formulare ”pe hârtie” vor putea fi completate și electronic / 61 de mii de case de marcat interconectate

Alexandra Pele

Circa 121 de formulare ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) circulă în continuare pe suport de hârtie, potrivit un inventar realizat de instituția care… Mai mult

Europa

Ungaria / Lege pentru interzicerea „promovării” homosexualității în rândul minorilor

Iulian Soare

Parlamentarii maghiari au adoptat marţi un text de lege ce interzice „promovarea” homosexualităţii în rândul minorilor. Reglementarea ar putea duce la interzicerea unor cărți și… Mai mult

Europa

Avertisment Deutsche Bank: Fed subestimează riscurile inflației, care va accelera ca urmare a celei mai mari schimbări de paradigme din ultimii 40 de ani

Alexandra Pele

Rezerva Federală din SUA – FED subestimează riscurile inflației, precum și capacitatea sa de a majora ratele de a normaliza ratele de dobândă fără a… Mai mult