Analiză

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Pedeapsă cu închisoarea pentru întârzieri mari la plata taxelor reținute la sursă și pentru evaziune: Proiect depus de ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor a înregistrat la Senat un poriect pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale și pentru creșterea ratei de colectare la… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Parlamentul UE a desemnat echipa ce va negocia șefia Parchetului European

Parlamentul European și-a desemnat joi noua echipă pentru negocierea, cu Consiliul UE, a poziției de procuror-șef european. Mandatul celor trei europarlamentari este de a obține… Mai mult

12.09.2019

Chestiunea

Creșterea puterii de cumpărare a salariilor se menține la peste 10%, productivitatea muncii la +0,2%

Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna… Mai mult

12.09.2019

Cronicile

Cum ne vor afecta obligațiile de plată rămase în urma acordului încheiat în 2009 cu FMI/CE/BM

de Marin Pana 10.8.2012

Pe 6 august, România a achitat prima rată din împrumutul luat prin acordul cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială (FMI/CE/BM) în 2009. Suma s-a ridicat la echivalentul a circa 650 milioane euro și a fost luată din rezerva valutară a Băncii Naționale, fără a afecta bugetul național gestionat de Ministerul Finanțelor.

Tot din rezerva BNR ar urma să se facă și plățile următoare din acest an, care vor totaliza circa 1,9 miliarde euro (moneda utilizată pentru calcul este DST – drepturi speciale de tragere iar suma în euro depinde de cursul monedei unice europene la momentul efectuării plății). Dată fiind dimensiunea de circa 32 miliarde euro a rezervei valutare, aceste rambursări nu ridică probleme deosebite.

Asta chiar dacă anul viitor vom avea de plătit, pe aceeași filieră situată în afara bugetului de stat, peste 5 miliarde euro iar în 2014 circa 4,7 miliarde euro, socotelile aferente acordului din 2009 cu FMI urmând a fi încheiate în 2015 cu o plată de 1,4 miliarde euro.

Desigur, diminuarea rezervei valutare va limita întrucâtva marja de manevră a BNR dar, oricum, indicatorul critic al gradului de acoperire nu va coborî semnificativ sub cota teoretic optimă a șase luni de importuri. Cele mai recente date privind gradul de acoperire erau de 7,9 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 mai 2012, faţă de 7,5 luni la 31 decembrie 2012.

Datoriile care ne afectează direct

Ceea ce ne interesează, însă, din perspectivă de contribuabili, sunt plățile angajate prin acord de Ministerul Finanțelor și care vor trebui efectuate din plata unor impozite suplimentare sau din restrângerea cheltuielilor făcute de stat cu sănătatea, învățământul etc. Calendarul plăților se prezintă după cum urmează:

Grafic de rambursare al tragerilor din pachetul financiar FMI/CE/BM încheiat în luna aprilie 2009 :

Reamintim că, în mod normal, Ministerul Finanțelor nu ar fi trebuit să fie dator la FMI deoarece această instituție nu acordă în mod normal bani pentru plățile bugetare curente ale țărilor membre. Prin excepție de la această regulă, România a beneficiat la un moment dat de o parte din banii de la FMI pentru a putea plăti pensiile majorate și salariile bugetarilor la finele lui 2009.

De aici derivă și nota de plată, relativ mică în 2012 și 2015, dar suficient de importantă în 2013 și 2014, când va echivala cu circa 0,7% din PIB. bani care vor trebui colectați suplimentar, ceea ce face improbabile sau inoportune acordarea unor facilitități fiscale pentru firme și/sau reducerea TVA la alimente. Cu atât mai mult cu cât promisiunea de reîntregire a salariilor pentru bugetari va fi ținută iar efectul majorării plafonului de scutire pentru pensionari la asigurările de sănătate va trebui absorbit.

În 2015, 2017, 2018 și 2019 va veni rândul plăților către Comisia Europeană, de ordinul a mai mult de 1% din PIB la început și ceva mai mici ulterior. Foarte probabil, anul 2016 lipsește din programul de plată pentru că a fost deja programat un ”spațiu fiscal” pentru considerente electorale. Similar, 2020 ( dar și 2021) este degrevat de obligații. Restituirile către Banca Mondială, în cuantum de un miliard de euro vor fi făcute fracționat de-abia în 2022 și 2023.

Din mărimea și dispunerea acestor plăți, se pot vedea consecințele pe termen mediu și lung ale unei probleme de moment, a cărei traversare se face cu sprijin financiar extern. Desigur, dobânzile la aceste împrumuturi au fost mult mai avantajoase decât cele de pe piețele private de capital iar stabilitatea căpătată a avut un efect benefic greu de cuantificat.

Totuși, obligațiile asumate pe o durată destul de mare pentru un hop minor la scara istoriei, în condițiile în care nu se întrevede un surplus din care să reducem stocul de datorie externă, vor afecta posibilitățile de alocare a unor sume mai însemnate pentru consumul curent din domeniile sociale rămase în grija statului. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit pentru deciziile viitoare de distribuire a unor beneficii fără acoperire în venituri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.8.2012

Un raspuns

  1. Revista Presei – 10 August / “Felix, dă madăr end fadăr of dă HAOS” « Politeía
    10.8.2012, 7:13 am

    […] Cum ne vor afecta obligațiile de plată rămase în urma acordului încheiat în 2009 cu FMI/CE/BM. Pe 6 august, România a achitat prima rată din împrumutul luat prin acordul cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială (FMI/CE/BM) în 2009. Suma s-a ridicat la echivalentul a circa 650 milioane euro și a fost luată din rezerva valutară a Băncii Naționale, fără a afecta bugetul național gestionat de Ministerul Finanțelor. Tot din rezerva BNR ar urma să se facă și plățile următoare din acest an, care vor totaliza circa 1,9 miliarde euro (moneda utilizată pentru calcul este DST – drepturi speciale de tragere iar suma în euro depinde de cursul monedei unice europene la momentul efectuării plății). Dată fiind dimensiunea de circa 32 miliarde euro a rezervei valutare, aceste rambursări nu ridică probleme deosebite. Asta chiar dacă anul viitor vom avea de plătit, pe aceeași filieră situată în afara bugetului de stat, peste 5 miliarde euro iar în 2014 circa 4,7 miliarde euro, socotelile aferente acordului din 2009 cu FMI urmând a fi încheiate în 2015 cu o plată de 1,4 miliarde euro. Desigur, diminuarea rezervei valutare va limita întrucâtva marja de manevră a BNR dar, oricum, indicatorul critic al gradului de acoperire nu va coborî semnificativ sub cota teoretic optimă a șase luni de importuri. Cele mai recente date privind gradul de acoperire erau de 7,9 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 mai 2012, faţă de 7,5 luni la 31 decembrie 2012. Integrl pe CdeG […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Analiză: Una din trei companii se confruntă cu dificultăți financiare

Vladimir Ionescu

Economia românească se află pe un trend pozitiv, cel puțin la nivel statistic. Numărul firmelor nou-înființate este în creștere, insolvențele și falimentele sunt în scădere,… Mai mult

Stiri

AmCham – Nemulțumirile investitorilor americani față de fiscalitatea din România: schimbări intempestive fără o rațiune economică și stimulente neatractive

Razvan Diaconu

Majoritatea companiilor apreciează în continuare cota unică de impozitare drept cea mai atractivă măsură fiscală oferită de România, reiese dintr-un sondaj realizat de Camera americană… Mai mult

Stiri

Piața recuperează: Cursul la 4,75 lei/euro, după o săptămână de depreciere accentuată

Adrian N Ionescu

Euro se menține pe tendința de depreciere substanțială declanșată săptămâna trecută, ajungând luni dimineață la un nou maxim al ultimelor trei luni, de 4,7536 de… Mai mult

Stiri

Producția de electricitate – aproape de minimele ultimilor 20 de ani. Hidroelectrica, obligată să acopere problemele sistemului

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica s-a văzut nevoită să crească de aproape trei ori producția în primele ore ale zilei de luni, după ce sistemul energetic s-a apropiat din… Mai mult

Europa

Paradox: Numărul mașinilor diesel a crescut în UE cu 74% față de 2016, când a izbucnit scandalul Volkswagen

Iulian Soare

Numărul autovehiculelor diesel care circulă pe drumurile din Europa a ajuns la 51 de milioane, în creştere cu 74% comparativ cu 2016, anul în care… Mai mult

Europa

Agenția de turism Thomas Cook a intrat în insolvență

Vladimir Ionescu

Thomas Cook, cea mai veche agenție de turism din lume, cu o istorie de 178 de ani, a intrat luni în insolvență, transmite presa internațională.… Mai mult

Stiri

Benny Gantz a obţinut susţinerea pentru formarea unui nou guvern în Israel

Iulian Soare

Partidul israelian ”Lista arabă unită” (Joint List) a decis să îl susţină pe fostul şef al Statului major al armatei, Benny Gantz, pentru formarea unui… Mai mult