fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Cum ne vor afecta obligațiile de plată rămase în urma acordului încheiat în 2009 cu FMI/CE/BM

de Marin Pana 10.8.2012

Pe 6 august, România a achitat prima rată din împrumutul luat prin acordul cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială (FMI/CE/BM) în 2009. Suma s-a ridicat la echivalentul a circa 650 milioane euro și a fost luată din rezerva valutară a Băncii Naționale, fără a afecta bugetul național gestionat de Ministerul Finanțelor.

Tot din rezerva BNR ar urma să se facă și plățile următoare din acest an, care vor totaliza circa 1,9 miliarde euro (moneda utilizată pentru calcul este DST – drepturi speciale de tragere iar suma în euro depinde de cursul monedei unice europene la momentul efectuării plății). Dată fiind dimensiunea de circa 32 miliarde euro a rezervei valutare, aceste rambursări nu ridică probleme deosebite.

Asta chiar dacă anul viitor vom avea de plătit, pe aceeași filieră situată în afara bugetului de stat, peste 5 miliarde euro iar în 2014 circa 4,7 miliarde euro, socotelile aferente acordului din 2009 cu FMI urmând a fi încheiate în 2015 cu o plată de 1,4 miliarde euro.

Desigur, diminuarea rezervei valutare va limita întrucâtva marja de manevră a BNR dar, oricum, indicatorul critic al gradului de acoperire nu va coborî semnificativ sub cota teoretic optimă a șase luni de importuri. Cele mai recente date privind gradul de acoperire erau de 7,9 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 mai 2012, faţă de 7,5 luni la 31 decembrie 2012.

Datoriile care ne afectează direct

Ceea ce ne interesează, însă, din perspectivă de contribuabili, sunt plățile angajate prin acord de Ministerul Finanțelor și care vor trebui efectuate din plata unor impozite suplimentare sau din restrângerea cheltuielilor făcute de stat cu sănătatea, învățământul etc. Calendarul plăților se prezintă după cum urmează:

Grafic de rambursare al tragerilor din pachetul financiar FMI/CE/BM încheiat în luna aprilie 2009 :

Reamintim că, în mod normal, Ministerul Finanțelor nu ar fi trebuit să fie dator la FMI deoarece această instituție nu acordă în mod normal bani pentru plățile bugetare curente ale țărilor membre. Prin excepție de la această regulă, România a beneficiat la un moment dat de o parte din banii de la FMI pentru a putea plăti pensiile majorate și salariile bugetarilor la finele lui 2009.

De aici derivă și nota de plată, relativ mică în 2012 și 2015, dar suficient de importantă în 2013 și 2014, când va echivala cu circa 0,7% din PIB. bani care vor trebui colectați suplimentar, ceea ce face improbabile sau inoportune acordarea unor facilitități fiscale pentru firme și/sau reducerea TVA la alimente. Cu atât mai mult cu cât promisiunea de reîntregire a salariilor pentru bugetari va fi ținută iar efectul majorării plafonului de scutire pentru pensionari la asigurările de sănătate va trebui absorbit.

În 2015, 2017, 2018 și 2019 va veni rândul plăților către Comisia Europeană, de ordinul a mai mult de 1% din PIB la început și ceva mai mici ulterior. Foarte probabil, anul 2016 lipsește din programul de plată pentru că a fost deja programat un ”spațiu fiscal” pentru considerente electorale. Similar, 2020 ( dar și 2021) este degrevat de obligații. Restituirile către Banca Mondială, în cuantum de un miliard de euro vor fi făcute fracționat de-abia în 2022 și 2023.

Din mărimea și dispunerea acestor plăți, se pot vedea consecințele pe termen mediu și lung ale unei probleme de moment, a cărei traversare se face cu sprijin financiar extern. Desigur, dobânzile la aceste împrumuturi au fost mult mai avantajoase decât cele de pe piețele private de capital iar stabilitatea căpătată a avut un efect benefic greu de cuantificat.

Totuși, obligațiile asumate pe o durată destul de mare pentru un hop minor la scara istoriei, în condițiile în care nu se întrevede un surplus din care să reducem stocul de datorie externă, vor afecta posibilitățile de alocare a unor sume mai însemnate pentru consumul curent din domeniile sociale rămase în grija statului. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit pentru deciziile viitoare de distribuire a unor beneficii fără acoperire în venituri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.8.2012

Un raspuns

  1. Revista Presei – 10 August / “Felix, dă madăr end fadăr of dă HAOS” « Politeía
    10.8.2012, 7:13 am

    […] Cum ne vor afecta obligațiile de plată rămase în urma acordului încheiat în 2009 cu FMI/CE/BM. Pe 6 august, România a achitat prima rată din împrumutul luat prin acordul cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială (FMI/CE/BM) în 2009. Suma s-a ridicat la echivalentul a circa 650 milioane euro și a fost luată din rezerva valutară a Băncii Naționale, fără a afecta bugetul național gestionat de Ministerul Finanțelor. Tot din rezerva BNR ar urma să se facă și plățile următoare din acest an, care vor totaliza circa 1,9 miliarde euro (moneda utilizată pentru calcul este DST – drepturi speciale de tragere iar suma în euro depinde de cursul monedei unice europene la momentul efectuării plății). Dată fiind dimensiunea de circa 32 miliarde euro a rezervei valutare, aceste rambursări nu ridică probleme deosebite. Asta chiar dacă anul viitor vom avea de plătit, pe aceeași filieră situată în afara bugetului de stat, peste 5 miliarde euro iar în 2014 circa 4,7 miliarde euro, socotelile aferente acordului din 2009 cu FMI urmând a fi încheiate în 2015 cu o plată de 1,4 miliarde euro. Desigur, diminuarea rezervei valutare va limita întrucâtva marja de manevră a BNR dar, oricum, indicatorul critic al gradului de acoperire nu va coborî semnificativ sub cota teoretic optimă a șase luni de importuri. Cele mai recente date privind gradul de acoperire erau de 7,9 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 mai 2012, faţă de 7,5 luni la 31 decembrie 2012. Integrl pe CdeG […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Nicușor Dan: Am găsit la Primărie datorii de 3 mld. lei către furnizori și popriri pe conturi de 70 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei are datorii de aproximativ trei miliarde de lei, iar 70 de milioane de lei sunt blocați în conturi, din cauza unor popriri, a… Mai mult

Stiri

[RBL] Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

Vladimir Ionescu

Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat astăzi, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație. Cea de-a treia zi a început… Mai mult

Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult