sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 martie, 2018

Ana Dragu, președintele Asociației Autism Bistrița, spune că modificările fiscale ar putea duce la închiderea acestei organizații, la 10 ani de la înființare

După ce au provocat derută sau chiar au adus în pragul falimentului organizațiile neguvernamentale cu măsurile fiscale luate în ultimul an, autoritățile au descoperit că sunt afectate nu doar ONG-urile țintite (incomodele asociații civice – ”Soros”), ci și cele care oferă servicii sociale în locul statului.

Cu bugetele reduse drastic de revoluția fiscală, organizațiile cer acum statului fie să rezolve problema creată artificial, fie să-și asume rolul constituțional și să furnizeze tratamentele necesare care până acum erau asigurate prin sumele strânse de fundațiile înființate de părinții copiilor cu autism, de exemplu.

Acest efect de bumerang, resimțit deja după mai puțin de un an de funcționare a diferitelor reglementări, obligă statul să înceapă și în acest domeniu repararea problemelor generate de revoluția fiscală. Obligă moral: și numai în măsură în care autoritățile statului mai găsesc o compatibilitate între acțiunile lor și moralitate.


1.Miercurea trecută, Ministerul Finanțelor au anunțat că Formularele 230 („Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii”), vor putea fi depuse și de angajatori.

În momentul de față, multe administrații financiare locale cer ca declarațiile să fie depuse personal, de către angajat, spre deosebire de perioada anterioară, când ONG-urile aveau posibilitatea să colecteze aceste documente și să le ducă la ANAF, pentru a-i scuti de orice efort pe ce-i dispuși să-și direcționeze aceste sume spre o cauză socială.

Într-o statistică de la finalul anului trecut, doar jumătate din numărul celor care își direcționaseră aceste sume spre ONG-uri în 2016 făcuseră același lucru și în 2017.

Potrivit unor opinii, este posibil ca acest lucru să fie, într-o oarecare măsură, și efectul campaniei „antisorosiste”.


Susținătorii acestei explicații cred că această politică de stat împotriva ONG-urilor a fost copiată după cea promovată de guvernele de la Budapesta și Varșovia, și are ca țintă incomodele organizații civice: “Ei sunt ținta, noi suntem victime colaterale”, explică Mihaela Munteanu, director de comunicare al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru servicii Sociale.

Majoritatea asociațiilor cu activitate pe sănătate, spune Adele Chirică, președinte al Asociației Dravet (o formă rară și foarte gravă de epilepsie), sunt mici, create de părinții unor copii cuboli cronice, pentru a putea finanța tratamentele scumpe în absența cărora pacientul nu supraviețuiește uneori nici o zi.

Ei  colectează declarațiile pentru donarea a 2% de la rude, prieteni, colegi de muncă, sponsorizări de la firmele unde lucrează etc., iar eliminarea acestei variante îi lasă dezarmați în fața unui sistem de sănătate total ineficient.

Aceleași ONG-uri presează guvernul să adopte politici în domeniu, colaborează cu autoritățile pentru rezolvarea unor crize care apar. Asociația Dravet, de exemplu, a obținut compensarea unui medicament foarte scump vital pentru bolnavii cu epilepsie, a reușit să aducă un altul din străinătate, prin intermediul Unifarm, după ce companiile pharma au refuzat introducerea lui pe piața românească, fiindcă este prea ieftin etc.

Unul dintre ONG-urile care au anunțat că riscă închiderea în doar câteva luni, este Asociaţia „Micul Prinţ” din Bistriţa-Năsăud, printre cele mai importante în rândul celor care sprijină copii cu autism.

Președintele Ana Dragu, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că acum, la 10 ani de la înființare, problemele financiare sunt atât de mari, încât asociația și-ar putea încheia activitatea. „Bani de la stat, nu, pentru că statul nu contractează servicii, deși legislația există, din donațiile de 2% din venit – nu, de la firme nu… o să rămână o chestie de lux, pentru părinți care-și permit. Nu-și permite nimeni, în rest, la ce tarife sunt pentru tratamentul” copiilor cu autism.

Asociația Autism Bistrița va depune un memoriu la Consiliul Europei, pentru a semnala încălcare legislației de către statul român, anunță Ana Dragu.

ONG-ul a format în cei 10 ani de existență zeci de terapeuţi şi sute de cadre didactice, a derulat programe de evaluare psihologică şi terapie gratuită: logopedie, kinetoterapie, terapie prin muzică, aquaterapie, programe de desensibilizare stomatologică, terapie ecvestră.

Alte măsuri care au afectat ONG-urile

Declarația 230 nu este însă singura problemă apărută în ultimul an, și anunțul de miercuri al ministrului Eugen teodorovici rezolvă doar parțial problema – deoarece impozitul pe venit s-a diminuat de la 16 la 10%, procentul sumei direcționate de angajat spre un ONG ar trebui majorat la 3,5%, cer asociațiile.

2.Anul trecut a fost modificată Legea 448/2006, astfel încât firmele cu peste 50 de salariați care nu au 4% din personal angajat din rândul persoanelor cu dizabilități plătesc dublu la stat, față de perioada anterioară lunii septembrie. Adică, salariul minim brut pe economie înmulțit cu numărul de persoane pe care trebuia să le angajeze.

Nu mai există posibilitatea de a evita această taxă prin cumpărarea de produse de la unitățile protejate (unde salariații sunt persoane cu dizabilități).

Măsura lasă fără protecție „unitățile protejate”, pentru care fusese creată varianta achiziționării obiectelor produse de ele, astfel încât să crească ocuparea persoanelor cu dizabilități.

3.Contribuțiile pentru angajații part-time și transferul contribuțiilor de la angajator la angajat

Aceste măsuri fiscale s-au introdus fără nicio exceptare, deși era evident că ONG-urile, fără profit, nu-și permit plata unui salariu minim pe economie întreg pentru un angajat cu normă de două ore de lucru pe zi.

Fiecare leu decontat în plus la cheltuielile cu personalul înseamnă în multe cazuri un leu tăiat din tratamentul bolnavului.

Pentru angajații cu dizabilități, la fel ca și în cazul IT-iștilor, Guvernul a elaborat o formulă de compensare a venitului net pe noua schemă, în care diminuarea impozitului pe venit nu poate acoperi transferul contribuțiilor.

Nu se discută însă nimic despre ceilalți angajați ai ONG-urilor.

La acest capitol, asociațiile cer să fie scutite măcar de la plata cotei de 2,25%, aflată în sarcina anagajatorului, pentru că ele oferă servicii ce ar trebui asigurate de stat.

4.Sponsorizările deductibile ale firmelor. Numărul microîntreprinderilor care vor putea face astfel de sponsorizări s-a redus semnificativ după ce Codul fiscal a redefinit aceste firme. Potrivit Asociației pentru Relații Comunitare, circa 50.000 de astfel de societăți nu se mai încadrează în noile formule, ceea ce înseamnă dispariția unei sume potențiale de 40 de milioane de euro.

Din octombrie s-a modificat și impozitarea pentru companii cu cifra de afaceri până la 1 milion de euro.

Potrivit datelor de la ANAF, în 2016, din cele 119.594 de companii plătitoare de impozit pe profit au direcționat peste 270 de milioane de euro către organizațiile eligibile, accesând prevederea care permite folosirea a 20% din impozitul pe profit datorat statului în diverse cauze sociale, prin sponsorizări. Dacă valoarea sponsorizării nu depășește 0,5% din cifra de afaceri, întreaga sumă se deduce din impozitul pe profit.

Studiu de caz

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Asociația Dăruiește Viață a obținut în 2016, prin facilitatea fiscală de 20%, sponsorizări de peste 1.9 milioane de euro, de la 987 de companii.

Sponsorizările vor fi investite în cel mai provocator proiect al Asociației, construirea de la zero a primei Clinici Integrate de Oncologie și Radioterapie pentru copiii diagnosticați cu cancer, la Spitalul „Marie Curie” din București.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: