Analiză

Deficitul comercial se adâncește spre valorile din timpul crizei: creştere cu o treime faţă de anul trecut

Deficitul comercial la nivelul lunii martie 2019 a fost de 1.232,1 milioane euro, cu circa 16% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent.… Mai mult

14.05.2019

La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Cronicile

Cum e defalcată sărăcia în România și care e infrastructura pe care se propagă

de Marin Pana , 25.3.2019

Datele Eurostat arată că România este foarte departe de a fi o ţara omogenă din punct de vedere al riscului de sărăcie, cu variaţii faţă de media naţională ( oricum destul de ridicată în sine din perspectivă europeană) mergînd de la +42% pe axa diagonală a sărăciei, Regiunea Nord-Est – Regiunea Sud-Vest, până la -74% ( !, un sfert din nivelul mediu pe ţară) în zona Capitalei.

Distribuirea ”riscului de sărăcie” – harta care ne arată mai multe Românii

De remarcat, Transilvania şi Crişana ( Macroregiunea Unu în statistica Eurostat, formată din Regiunea Nord-Vest şi Regiunea Centru) se află destul de clar sub media naţională, cu o valoare medie de 18,2% sau -23% faţă de aceeaşi medie.

Nivel de omogenitate în materie de prosperitate relativă oarecum simetric de partea cealaltă a Carpaţilor, unde Macroregiunea Doi ( Nord-Est + Sud-Est) are un plus de sărăcie de +31,8% sau -35% față de medie. De unde rezultă, de pildă, prioritatea absolută pe care ar trebui să o constitue mult discutata autostradă Târgu-Mureş – Iaşi.

Notă metodologică:
”Persoane sub risc de sărăcie” – cele cu venitul disponibil echivalent sub pragul de sărăcie fixat la 60% din nivelul median al venitului disponibil echivalent pe plan naţional. Indicatorul constituie referinţa pentru statisticile europene pentru venit, incluziune socială şi condiţii de viaţă EU – SILC (potrivit abrevierii din limba engleză).

O surpriză de proporţii: sărăcia lucie (”privare materială severă”) se distribuie altfel

Dar, dincolo de aceaste clarificări ale nivelului mediu de trai din perspectiva sărăciei la nivel regional, care sunt deosebit de utile şi pun problema fundamentală a reglementărilor la nivel naţional ( se pare că „one-size fits all”, adică o anumită măsură nu prea se potriveşte pentru toţi cei implicaţi, dat fiind caracterul eterogen pronunţat), avem la indicatorul „privare material severă” o surpriză de proporţii.

(Citiți și: ”România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”)

Perspectiva sărăciei se schimbă radical atunci când se aplică anumite criterii concrete stabilite la nivel european ( discutabile, asta este inerent oricărei clasificări mai mult sau mai puţin subiective, dar omogene la nivelul UE). Transilvania şi Banatul apar mult sub media naţională ( între -30% şi -40%).

Totodată, raportul pe partea de Est a ţării se schimbă radical între Regiunea Nord-Est şi Regiunea Sud-Est, aflată la paritate în materie de privare material severă cu Regiunea Sud-Muntenia , în timp ce, surprinzător, săraca Regiune Sud-Vest Oltenia ( cel puţin ca PIB/locuitor, alături de Nord-Est), apare ca mai puţin afectată ( foarte interesantă similaritatea cu Nord-Estul) la acest indicator).

Notă metodologică:

Noţiunea de „privare material severă” este un indicator care se referă la lipsa posibilităţilor pentru o persoană, din lipsă de mijloace materiale, de a-şi asigura patru din următoarele necesităţi stabilite la nivel european: (1) plata chiriei şi a utilităţilor; (2) menţinerea casei la o temperature adecvată; (3) să facă faţă unor cheltuieli neprevăzute; (4) să mănânce carne, peşte sau echivalentul în protein măcar o data la două zile; (5) o săptămână de vacanţă departe de casă; (6) un autotursim; (7) o maşină de spălat; (8) un televizor color; (9) un telefon.

Explicaţia constă în diferenţele majore regionale în materie de alt indicator la care ne batem pentru nedorita poziţie de numărul 1 în UE, cel al inegalităţii veniturilor. Unde la nivelul mediei naţionale venim cu indici undeva în jur de 7 la 1 între grupele de persoane cu veniturile cele mai mari şi cele cu veniturile cele mai mici.

Doar că, în plan regional (unde încă nu s-a întreprins un studiu ceva mai aprofundat), dacă în partea de Vest şi în regiunile mai sărace decalajele sunt mai mici, rezultă că, în rest, decalajele devin „astronomice”.

Cel mai bun exemplu, regiunea Bucureşti-Ilfov, situată în 2017 la 139% din media UE ca PIB/locuitor şi la -74% risc de sărăcie în raport cu media naţională, figurează la doar -3% când vine vorba despre privarea material severă.

Contrastul este uriaş, ceea ce sugerează că ecartul între bogaţi şi săraci urcă vertiginos în regiunea Capitalei. Unde cei mai avuţi sunt încă şi mai bogaţi decât s-ar părea la prima vedere, în timp ce săracii din Bucureşti şi Ilfov se află undeva foarte aproape de media naţională, adică sunt cam la fel ca peste tot pe cuprinsul ţării şi chiar mai săraci faţă de cei aflaţi de partea cealaltă a Carpaţilor.

De unde, ca să vezi, rezultă şi a doua necesitate stringentă pentru a mai atenua diferenţele, pe unde nu sunt aeroporturi, ministere şi sedii de firme, cea a unei autostrăzi prin Carpaţii Meridionali, care să treacă ceva mai molcom şi mai aplecat spre prosperitate, pe unde trece ea spre sudul ţării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Cinci militari români, răniți în Afganistan

Vladimir Ionescu

Cinci militari din Batalionul 300 Protecția Forței “Sfântul Andrei”, care se află în misiune în Afganistan, au fost răniți vineri, în timp ce executau o… Mai mult

Europa

Polonia a depus plângere la CJUE împotriva directivei drepturilor de autor

Vladimir Ionescu

Polonia a depus vineri o plângere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva controversatei reforme a drepturilor de autor adoptată în aprilie, a… Mai mult

Stiri

„Legea Belina” – contestată la CCR de Preşedintele Iohannis. Legea scuteşte de taxe anumite obiective insulare

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Consituțională privind neconstituționalitatea legii aprobată de Parlament care care prevede un regim fiscal derogatoriu pentru terenurile şi construcţiile din… Mai mult

Stiri

[P] Liviu Dragnea a declarat război României! 26 mai, ziua victoriei pentru România normală

Advertor Point

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că duminică, la sfârșitul zilei de alegeri, va lua o decizie în ce privește candidatura sa la funcția de… Mai mult

Europa

SUA îl acuză pe Julian Assange de încă 17 fapte, inclusiv de spionaj

Iulian Soare

Statele Unite au formulat 17 noi capete de acuzare împotriva lui Julian Assange, inclusiv spionaj – el este acuzat că a cerut, primit şi publicat… Mai mult

Europa

Angela Cristea: Răbdarea Comisiei Europene față de România se cam termină

Vladimir Ionescu

Răbdarea instituțiilor europene și a statelor membre față de autoritățile de la București este pe sfârșite, iar România ar trebui să-și îndeplinească ăn cel mai… Mai mult

Stiri

Scandalul senatorului transportat cu elicopterul SMURD. Managerul spitalului din Suceava: „A țipat și a amenințat!”

Vladimir Ionescu

Senatorul PSD Virginel Iordache (foto) a fost transportat de la Suceava cu un elicopter SMURD la Institutul „Matei Balş” din Capitală, deşi diagnosticul indica o… Mai mult