Datele arată că circa 95% din deficitul înregistrat de România în trimestrul 1 al anului 2013 provine din subvenționarea deficitului asigurărilor sociale și al Fondului de Sănătate. Sistemul de pensii își ia, însă, partea leului. Cum? Și de ce?
Pensionarii care au vârsta legală de pensionare reprezintă mai mult de jumătate din numărul total de beneficiari de pensii de-abia pentru veniturile lunare asigurate de stat mai mari de 600 lei. Sub acest prag, predomină categoriile asimilate vârstnicilor care au ieșit din activitate, respectiv persoanele cu diverse grade de invaliditate, urmașii foștilor pensionari care au dreptul la susținere din partea statului, cei care s-au pensionat anticipat și persoanele care primesc ajutor social, potrivit legilor în vigoare.
Gruparea numărului pensionarilor de Asigurări sociale de stat pe nivele de pensii conform deciziilor individuale primite arată că ponderea maximă a celor care primesc pensie în baza invalidității ( 50,6% din numărul total de beneficiari de pensii) se regăsește în intervalul 221 lei – 230 lei lunar. Ponderea maximă a celor primesc pensie în calitate de urmaș (65,7%) se află cu 100 de lei mai jos, în intervalul 121 – 130 lei lunar. În schimb, ponderea maximă a pensionarilor pentru limită de vârstă se regăsește în intervalul 2.501 – 3.000 lei lunar.
De-abia în apropierea pragului de 1.000 lei lunar se ajunge la o pondere de 90% a pensionarilor în sens clasic, respectiv persoane care au ieșit din activitate din cauza vârstei înaintate ( nu neapărat și care îndeplinesc condiția de vechime și incluzând persoanele cu dizabilități care au trecut peste limita legală de vârstă).
Altfel spus, în marea majoritate a cazurilor, pensia este mică pentru cei care primesc pensie și Nu pentru cei care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.
Am făcut aceste precizări pentru a interpreta corect nivelul mediu al pensiei de asigurări sociale de stat, situat la 810 lei, potrivit datelor comunicate pentru luna februarie 2013. Această valoare este o medie care include sumele de 934 lei pentru pensionarii vârstnici, 577 lei pentru cei cu dizabilități și 408 lei pentru urmași.
Pensia medie pentru cei care îndeplinesc atât condiția de vârstă cât și condiția de durată legală de contribuție nu se mai comunică din iunie 2010, când era de 1.018 lei. Este foarte probabil ca ea să fi ajuns în prezent undeva în intervalul 1.050 – 1.100 lei lunar. Adică aproape dublu față de nivelul salariului minim net pe economie ( 566 lei în prezent) sau cam 70% din venitul salarial mediu net pe economie ( care include și echivalentul în bani al unor beneficii oferite salariaților).
Gruparea numărului pensionarilor de Asigurări sociale de stat pe nivele de pensii conform deciziilor individuale primite
Datele publicate de Casa Națională de Pensii Publice pentru luna martie 2013 mai arată că, în afară de pensiile cuvenite, aproape 540 mii persoane beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari pentru a ajunge la valoarea de 350 lei (stabilită prin lege drept venit minim garantat) conform legilor 196/2009 și 118/2010.
Din datele disponibile pe site-ul Ministerului Muncii mai rezultă că la cei 4.678 mii pensionari de asigurări sociale de stat existenți în luna martie 2013, se mai adaugă 580 mii agricultori care nu sunt pensionari de asigurări sociale de stat dar beneficiază de susținere din partea statului. Cu alte cuvinte, 1,12 milioane persoane primesc bani din partea statului fără a fi contribuit la sistemul de pensii, fără legătură cu cei care au contribuit și fără a fi fost în imposibilitate de a desfășura o activitate retribuită.
Dacă se raportează pensiile comunicate oficial pe categorii de beneficiari la salariul mediu net de 566 lei ( atât rămâne din 750 lei brut după impozitare) și la venitul salarial mediu net de 1.553 lei înregistrat pe luna februarie 2013, se poate observa că un pensionar primește cu două treimi mai mult decât încasează un angajat cu salariul minim pe economie și trei cincimi din cât ia un angajat cu venit salarial mediu.
În concluzie, în marea majoritate a cazurilor, pensia este mică pentru cei care primesc pensie și nu pentru cei care au contribuit la sistemul de asigurări sociale. Sistemul de asigurări sociale este grevat de obligațiile asumate către persoanele asimilate celor care sunt adevărații pensionari ( care au vârsta și vechimea legală în muncă).
De altfel, ultimele date disponibile arătau că aceștia din urmă, cei care trebuiau să ajungă în primul rând să beneficieze de roadele unei vieți de muncă, reprezintă mai puțin de 40% din numărul total de primitori de pensii. Peste 60% dintre primitorii de pensii sunt persoane asimilate cu pensionarii adevărați. Banii alocați pe motiv de asimilare reduc posibilitățile de acordare a unei sume mai mari către cei care au contribuit realmente ani de zile la sistem și/sau induc deficitul de 3,4 miliarde euro anual existent în prezent, egal cu cel al bugetului general consolidat.
Prin urmare, nu doar îmbătrânirea populației și plecarea în străinătate a unei bune părți din forța de muncă afectează echilibrul sistemului de asigurări sociale, dar și modul în care se face distribuirea sumelor colectate. În plus, prin modul de prezentare, cu subestimarea pensiilor și supraestimarea salariilor, se descurajează munca și se favorizează apelarea la facilități din partea statului, peste posibilitățile reale și cu frânarea creșterii economice. Aceasta este frânată de taxele relativ mari impuse pe muncă (de unde apare și cercul vicios al evitării sau evaziunii fiscale) pentru susținerea persoanelor grupate discutabil sub denumirea de pensionar.
Urmărește-ne pe Google News
18 răspunsuri
Eu cred ca in raport citesc: dintre cei care au pensia 2500-3000 lei 98% sunt peste limita de varsta.
Ori asta nu inseamna ca „ponderea maximă a pensionarilor pentru limită de vârstă se regăsește în intervalul 2.501 – 3.000 lei lunar”. Asta ar insemna ca majoritatea celor care ies la pensie au 4 puncte de pensie, adica au avut in medie peste 4 salarii medii an de an… sa fim seriosi! Pensia e mica pt ca 732 sau cat este punctul de pensie este mic,chiar si ca proportie din salariul mediu care si ele este mic…Si nu este justificat:la o contributie de 35 ani cu 30%+, circa 10 ani cu 45%…
Mai verosimil este intr-adevar: „Pensia medie pentru cei care îndeplinesc atât condiția de vârstă cât și condiția de durată legală de contribuție nu se mai comunică din iunie 2010, când era de 1.018 lei.” Care se pare ca o considerati prea mare. Puneti-o si in contextul asigurarilor de sanatate!la care la fel s-a contribuit 35 ani si ti se spune ca vrei sa fi tratat de mila!
„Banii alocați pe motiv de asimilare reduc posibilitățile de acordare a unei sume mai mari către cei care au contribuit realmente ani de zile la sistem și/sau induc deficitul de 3,4 miliarde euro anual existent în prezent, egal cu cel al bugetului general consolidat.” Nu neg , dar oare aceasta este cauza principala? Care este valoarea diferentei intre evaziunea fiscala in Romania fata de celelalte tari UE? Pe care o amintiti doar in trecere…
Multumesc
Corect! Autorul confundă semnifecaţia mediei cu semnificaţia medianei.
Si in cazul salariilor, salariul mediu net in februarie a fost de 1553 lei lunar. Dar 80% din salariaţi au salariul net sub aceasta valoare. Cam la fel este si in cazul pensiilor, inclusiv a celor pentru limita de varsta. Sunt putine pensii cu valori d epeste 3000 lei. Cand pensia medie pentru limita de vrsta reprezinta 165% din salariul minim, putem fi siguri ca cel putin 65-70% din pensionarii pentur limita de vârsta se afla sub aceasta valoare.
pai cel putin o parte din evaziune e cauzata tocmai de irationalitatea (dpdv economic) a contributiilor de pensie si sanatate – daca contribui 35 de ani si apoi banii adunati se distribuie si la cei care nu contribuie nimic, daca contribui la sanatate si cand ai nevoie trebuie sa platesti totul din buzunar, etc.
ideea e ca sistemul trebuie sa fie facut astfel incat un om sa gaseasca ca e (macar cat de cat) rational sa contribui la sistem, stiind ca o sa aiba o pensie in proportie cu cat a contribuit, ca asigurarile de sanatate ii asigura ingrijirea de care are nevoie, etc.
problema e ca vazand surplusuri de-a lungul anilor in aceste fonduri de pensii si de sanatate, guvernele s-au gandit sa le jefuiasca adaugand tot felul de categorii sociale la ele – categorii care ar fi trebuit ajutate, daca se considera oportun dpdv politica publica sau dpdv electoral, numai din bugetul de stat. Curtea Constitutionala a dormit atunci cand au fost practic nationalizati banii din fondurile de pensii si de sanatate prin directionarea lor cu precadere spre categorii care nu aveau calitatea de asigurat, de membru al acestor case.
trebuie precizat atunci cand vb de deficitul fondului de pensii ca acest deficit este pur teoretic datorita modului de calcul superficial, pensionarii platesc impozite grele in primul rand directe cei 5,2% cas peste 7,5 mil si cei 16% peste 10 mil pensie, apoi spre deosebire de alte zone ale lumii, RO si UE au o taxare indirecta uriasa,de ex un pensionar roman cu 10 mil pensie neta, plateste macar 30% impozit indirect datorita tva-ului, accizelor, taxelor pe proprietate si cele locale, cu aceste taxe obeservam ca de fapt nu exista deficit la fondul de pensii, chiar si luand in considerare evaziunea fiscala pe imp indirecte, in prezent, in viitor trendul e clar, imbatranirea populatiei si migratia tinerilor vor duce la agravarea situatiei, insa in prezent nu exista deficit la fondul de pensii, poate autorii acestor tipuri de articole ar trebui sa precizeze acest lucru, titluri de genul acesta creaza ura sociala fara rost.
„cu aceste taxe observam ca de fapt nu exista deficit la fondul de pensii”
Va înșelați amarnic. Statul rămâne cu deficit DUPĂ ce primește înapoi cei 30% sub forma de impozite și taxe (pe care ii plătim cu toții).
LL pe ce date te bazezi cand spui ca statul ramane pe deficit si dupa ce ia taxele de la pensionari? din cate am citit bugetul fondului de pensii e de 50 mld lei iar transferurile de la stat sun 13 mld ,deci teoretic cu o evaziune decenta ar trebui sa fie echilibrata balanta, apoi sa nu uitam ca vb de ani speciali de criza, iar aici e o intreaga discutie indivizii pot avea de-a lungul vietii crize individuale asta nu-i scuteste de plata contributiei, iar statul daca are o criza nu ar trebui nici el scutit de la plata obligatiilor asumate, sa nu uitam ca in 2009 statul a dat o lege prin care se obliga la indexarea pensiilor si pe care nu a respectat-o, pensionarii trebuiau sa primeasca 16% nu 4% marire de pensie in acest an, cresterile insumate pe 2010-11-12.
PS: nu sunt pensionar din contra mai am multi ani de munca in fata dar cand vad cum sunt tepuiti oamenii de munca si impozitele lor mi se face lehamite de tot ce inseamna stat si stau si ma gandesc cativa ani de teapa de genul asta si o lege dezavantajoasa te duce sa contribui zeci de ani pentru o pensie de maxim 33% din salariul cu care ai contribuit, pai sa fim sinceri mai merita sa platim?
Pe statistica pe Martie 2013, citesc ca din Totalul de 5257971 pensionari, un numar de 3805500 sunt „pentru limita de varsta”. Necazul este ca acei „peste varsta”, unii nu au contribuit anii minimi necesari (mi se pare 15 dupa noua lege). Asta ar insemna cam 70% nu 40% – despre care pomeniti.
Nu contest cifra oferita de dvs, banuiesc ca mai puneti si conditia indeplinirii „stagiului complet” de cotizare, ca sa ajungeti la cifra respectiva (desi in aceste conditii ma gandesc ca 40% este optimist – e doar o parere). Doar ca legea prevede conditia stagiului minim (mi se pare 15 ani – dar era mai redus).
Oricum, din statistica cnpas, nu am reusit sa deduc cifrele.
O propunere ar fi sa dati cifrele mediane ale pensiilor, cred ca sunt mult mai semnificative, desi vad ca nici CNPAS-ul nici INS-ul nu prea se inghesuie sa le furnizeze.
Cat despre raportul – contribuabili/beneficiari – cred ca aici este dezastrul adevarat, si din pacate realul pericol. Iar bomba ve exploda inexorabi cam pe la sfarsitul deceniului 2 din secolul asta (cand „decreteii” lui ceausescu ajung in preajma varstei de pensionare).
Cine nu a contribuit stagiul minim, nu primeste pensie deloc dupa legea romana! Si nici nu primeste nimic din suma cu care a contribuit in anii respectivi. Suntem singura tara care „fura” contributiile celor care nu au indeplinit stagiul minim. Alte tari dau asiguratilor respectivi inapoi contributiile lor, intr-o singura plata.
Inclusiv cei care primesc pensia minima garantata, trebuie sa fi avut anterior statut d epensionar, adica sa fi cotnribuit stagiul minim necesar, dar sa i se fi calculat o pensie mai mica de 350 lei. Statul adauga la pensia calculata doar suma necesara pana la 350 lei.
Seara buan @casandra
„Cine nu a contribuit stagiul minim, nu primeste pensie deloc dupa legea romana!”
Curioasa acesta afirmatie .
Sint cam 160.000 de pensionati fosti in uniforma si care nu au contribuit nici macar cu un leu la fondul de pensi .Nicioadata .
Dupa ce au fost trimisi in pensie de la virste extrem de scazute (exista si cazuri de pensionati ofiteri cu virsta de 41 de ani ) , sint si categoria de pensionati cu media cea mai ridicata .
Conform raportului consiliului fiscal , recalcularea pensilor militare (guvernul Boc) a dus la o crestere de cheltuiala cu aprox 1 miliard lei noi anual si media pensiei acestei categorii a crescut de la 1.755 lei lunar la 2.289 lei lunar ( adica + 30,4 % )
Si asta inainte de reindexarea generala a pensilor cu acel 6 % .(guvern Ponta )
E evident ca mentinerea unei mase mari de pensionati si din care 2/3 au pensii anticipate, se poate face doar dind unora mai multi bani in detrimentul altora . Pe romaneste , o minoranta de pensionari incaseaza mult in detrimentul majoritatii care primeste putin .
Militarii romani au platit si pana acum o contributie de 5,5% din solda. Dar ia intreaba tu pe militarii italieni daca ei platesc contributie la pensia militara de stat si cam ce beneficii primesc la varsta pensionarii! Si mai intreaba si care este varsta medie EFECTIVA a pensionarii in structurile militare. Vei fi uimit! Militarii romani nu sunt mai avantajati decat cei din celelalte state membre NATO.
Stimata @casandra .
Nu are rost sa ne certam ca nu rezolvam nimic . 🙂
Nu se poate compara Italia cu Romania . E diferenta colosala
din toate punctele de vedere . Fiecare ofiter italian care iesea la pensie inaintea virstei de 58 de ani, avea o taiere de 2 % a pensiei pentru fiecare an anticipat de pensionare . PS . 5,5 % ccontributie pensionistica a fost introdusa de guvernul Boc dupa recalcularea pensilor militare . 🙂 Nu inainte de a marii bugetul acestor institutii deoarece era greu sa tai 5, 5 % din salariul unui general . 🙂
Sa aveti o zi buna .
Eroare! Contributia de 5,5% a fost introdusa in 2001 prin legea 164. Boc doar a unificat sistemul militar d epensii cu cel civil si a facut o lege asa de buna, incat au crescut cheltuielile cu pensiile militare cam cu 1 mld. euro.
Sigur ca nu ne certam. Dar eu nu mai am rabdarea demonstratiilor pe documente (romanesti sau internationale) de altadata.
@Casandra,
Nu cunosc statutul in alte tari, desi sincer sa fiu, ma cam indoiesc de „returnarea” unei sume (indiferent de plata intr-o transa sau in mai multe). Vorbim de pilonul I (contribitiile obligatorii), unde sumele contribuite nu sunt proprietatea contributorului. La pilonul II si III – e altceva, acolo sumele raman in proprietatea asiguratului.
In logica returnarii, si cine moare, ar trebui ca urmasii sa primeasca pensia, pana in veacul veacurilor. Nu ma refer la urmasii aflati in intretinere (pensia de urmas – care are o logica sociala, nu asiguratorie)
Nu te indoi! Consulta legislatia in domeniu. Uita-te inclusiv in jurisprudenta CEDO referitoare la pensiile publice (pilonul I) pentru a vedea ca simplul fapt de a fi contribuit naste un drept de proprietate, in forma restransa, fara drept de mostenire decat in anumite conditii (pensie de urmas).
Poti sa nu ma crezi, dar iti asumi riscul de a scrie bazaconii.
jurisprudenta exista dar nu e aplicata in Romania – fondurile astea au fost nationalizate prin includerea unor categorii de beneficiari care nu aveau nimic in comun cu ele.
sigur ca acum sunt pe deficit si statul contribuie si el la fond – dar amestecatura asta nu e corecta si strica tot sistemul.
1.Constructia este interesanta insa nu cred ca este in intregime adevarata deoarece nu tine cont si de discriminarea intre perioada de cotizare a femeilor de 25-30 ani(in 2014) si 35 de ani pt barbati. Nu exista nici o corelatie (la sume egale!!!! de contributivitate) intre barbati si femei. De abia dupa 2020 cand si femeile si barbatii vor contribui cate 35 ani!!! va fii o corelatie intre pensiile femeilor si barbatilor.
2. Unde sunt incadrate MARILE pensii ale militarilor care nu contribuit niciodata la sistemul public de pensii dar paraziteaza sistemul ?
Concluzia e ca sistemul public de pensii e jefuit de stat iar cei care au fost asigurati, au contribuit si acum ar trebui sa beneficieze de asigurare ii sustin pe cei care au fost adaugati in mod abuziv sistemului – practic s-a produs o nationalizare a fondului de pensii, in ideea de a se profita de surplusul din acest fond (pe vremea cand avea surplus).
Nici nu e rational sa contribuie cineva la el – mai bine sa nu contribui daca tot poti sa iei o pensie minima.
„Pensionarii” agricultori care nu au contribuit la sistemul de pensii nu trebuiau finantati din acest fond, care apartine celor care au contribuit. Pensia lor ar trebui sa se numeasca ajutor social si sa fie platita din bugetul de stat, nu din bugetul asigurarilor sociale.
pensionarii militari, care nici ei nu au contribuit la bugetul asigurarilor sociale, nu trebuie platiti nici ei din acest buget, ci de la bugetul de stat.
sunt niste greseli fundamentale de politica publica.
Similar si la Casa de Sanatate. Se folosesc banii casei de asigurari pentru tot felul de lucruri. Pentru neasigurati ar trebui sa se deconteze serviciile medicale preste de la bugetul de stat, nu din bugetul Casei.
E nevoie ca cineva sa faca ordine in aceste bugete si sa nu mai amestece banii la gramada – pentru ca facand asta devine irational pentru cineva sa contribuie. Contributorilor reali li se ofera pensii reduse si servicii medicale de proasta calitate sau inexistente.
Aceasta duce la evitarea sau minimizarea contributiilor.
Totusi, agricultorii, inainte de 1989, au contribuit la fondurile de pensii, atat cei din zonele necooperativizate cat si cei cooperatori, existand si 2 legi speciale, in acest sens. Nu s-a contribuit dupa 1989( a existat o tentativa dar esuata), iar sistemul de pensionare al agricultorilor fiind prin repartitie este in lichidare.Totodata, drepturile actualilor pensionari agricultori sunt mai mici decat pensiile incasate. Este vorba deci, despre un sistem de pensii, inglobat in sistemul public, trecut la bugetul de stat(nemaiexistand asigurati/contributori), partial subventionat. Vina este si a statului care nu a reusit sa puna ceva in loc. Situatia in alte tari e asemanatoare, chiar mai rea in Polonia. Pesonal, pentru viitorii agricultori ajunsi la batranete, optez pentru un sistem de pensii bazat pe fonduri( asemanatori pilon II), in care statul sa contribuie cu un procent din contributiile agricultorilor si sa garanteze o pensie minima.