La summit-ul său de săptămâna aceasta, Uniunea Europeană amenință să numească și ”să facă de rușine” mai mult de o duzină de companii chineze care ar furniza tehnologie critică pentru echiparea mașinii de război a Rusiei.
Dar cum rămâne cu companiile occidentale care produc echipamente cu dublă utilizare și alte echipamente avansate care sunt supuse sancțiunilor și totuși, conform unei analize a epavelor găsite pe câmpul de luptă ucrainean, sunt folosite în rachetele rusești Kalibr, dronele Orlan și elicoptere Ka-52 „Alligator ”? Nicio reacție.
Potrivit echipei de la Școala de Economie din Kiev, gigantul american Intel conduce grupul producătorilor de așa-numite „articole prioritare pe câmpul de luptă” traficate în Rusia în acest an. Intel este urmat de Huawei din China. Urmează apoi Analog Devices, AMD, Texas Instruments și IBM – toate americane.
Importurile rusești de microelectronice, sisteme de navigație – fără fir sau prin satelit – și alte piese critice supuse sancțiunilor și-au revenit la niveluri apropiate de dinainte de război, cu o rată lunară de rulare de 900 de milioane de dolari în primele nouă luni ale acestui an, potrivit Kievului.
Toate acestea indică faptul că, în timp ce sancțiunile occidentale impuse asupra invaziei pe scară largă a Rusiei din 24 februarie 2022 au avut un impact temporar, Moscova și ajutoarele sale au reușit în mare măsură să reconfigureze lanțurile de aprovizionare – cu ajutorul Chinei, Hong Kong, Kazahstan și, surpriză, Turcia, membru NATO.
Elina Ribakova, director al programului internațional al Școlii de Economie KSE, consideră că și sectorul privat occidental al trebui tras la răspundere. Ar trebui, susține ea, să i se ceară să își urmărească produsele de-a lungul întregului lanț valoric până la destinația lor finală – la fel cum băncile au fost forțate, începând cu 2008, să înăsprească controalele împotriva spălării banilor și să își verifice clienții.
Potrivit datelor din Ucraina, în jur de 1.600 de multinaționale occidentale continuă, și azi, să facă afaceri în Rusia.
În ciuda dovezilor, doar câteva cazuri de sancțiuni sunt urmărite de organele de aplicare a legii europene. Printre acestea, procurorii germani au arestat un om de afaceri suspectat că a furnizat strunguri de precizie unor companii rusești care produc puști de lunetă.
Dar ”roțile justiției” se învârt încet: arestarea, produsă în august anul acesta, unui cetățean german are legătură cu impunerea sancțiunilor occidentale inițiale pentru ocuparea Crimeei și estului Ucrainei de către Rusia în 2014.
Guvernele occidentale vor dovedi bună credință doar dacă vor reuși să oprirească fluxurile de tehnologie, echipamente și piese de schimb care susțin războiul de agresiune al lui Vladimir Putin.
Asta depinde de voința de a-și pune în aplicare propriile decizii. Și dovezile de până acum arată că această voință nu există.
***
