Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul PIB estimat pentru anul (CNSP a majorat prognoza rezultatului economic pe 2021 la 1.142.855 milioane lei).
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a declanșat pandemia Covid 19, rezultatul este cu 19% MAI BUN în termeni nominali și cu 25% în termeni raportați la PIB.
Totuși, trebuie remarcat trendul negativ al execuției financiare pe primul trimestru al anului din 2016 încoace, exacerbat în 2020 de scăderea veniturilor ca urmare a lock-down-ului introdus intempestiv.
La majorarea cheltuielilor cu obișnuitul ritm de 10 miliarde de lei pe an, fie că avem creștere, fie că avem scădere economică, s-au adăugat aproximativ șase miliarde de lei (0,53% din PIB) lăsate în mediul economic pentru investiții și cheltuieli excepționale alocate combaterii pandemiei.
Veste bună și extrem de rară (favorizată, e drept, și de efectul de bază, dar oricum de salutat), ritmul de creştere a veniturilor în perioada ianuarie – martie a.c. a fost clar mai mare faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+18,8% la venituri faţă de +11,2% pe cheltuieli, în termeni nominali). Ceea ce explică trendul de limitare a deficitului față de ținta asumată, cu perspective reale de a rămâne sub pragul de 7% din PIB pe 2021.
Dacă nu am fi avut majorările populiste de venituri în anul electoral 2020, cu efecte ce s-au propagat în prezent, am fi avut șanse să fim aproape de echilibru și să ne încadrăm pe termen mediu în plafonul de trei procente din PIB deficit bugetar. Pentru care va trebui să înjumătățim acum deficitul structural, prin scăderea treptată a procentajelor alocate către salarii bugetare și pensii, după ce se vor fi epuizat efectele pandemiei.
Sursele creșterii veniturilor
Impozitul pe profit s-a majorat în termeni nominali cu aproape un miliard de lei, până la 3,86 miliarde lei (+35%) și a reprezentat 4,5% din veniturile statului. Cam jumătate din încasările obținute la impozitul pe salarii şi venit, în creștere cu 12,7%, până la aproape 6,75 miliarde lei, a căror pondere în buget a fost 7,9% (notabil, +47,4% pe segmentul impozitului pe pensii și +16,3% la dividende).
Cu un total ceva mai mare de 30,5 miliarde lei, contribuţiile de asigurări și-au păstrat prima poziţie în încasările publice, peste combinata TVA-accize (35,5% față de 28,8% din încasările statului) și au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu 11,6%, adică mult peste rata medie a inflației pe T1 2021, respectiv 3,07%.
Pe partea venituri indirecte, se remarcă creşterea foarte puternică a încasărilor de TVA (+37,9%, de la doar +1,1% la finele lunii februarie, până la aproape 17 miliarde de lei). În contrast cu una cu mult mai moderată pe segmentul de accize (+4,4% de la +6,7% în februarie, până la 7,75 miliarde lei). Sumele primite de la UE s-au majorat cu 26,2%, de la 3,91 miliarde lei la 4,94 miliarde lei.
Bugetul de stat și-a acoperit din venituri doar ceva mai puțin de 70% din cheltuieli (de la 74%, după primele două luni ale anului în curs). Ceea ce reflectă problemele structurale care vor trebui ameliorate pe măsura trecerii pandemiei.
De reținut, nici măcar nu s-au efectuat suficiente transferuri de echilibrare către alte segmente deficitare ale bugetului general consolidat.
Bugetele locale și-au expandat considerabil excedentul tradițional după primul trimestru al anului (de la 2,65 miliarde lei pe ianuarie-februarie 2021 la aproape 6,5 miliarde lei pe T1), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri majorat de la 122% la 133%). Ceea ce, de fapt, semnifică o ținere sub control a deficitului total prin limitarea cheltuielilor pe plan local.
Deși a crescut semnificativ pe partea de încasări (+11,6%), bugetul asigurărilor sociale a urcat și mai puternic la alocările de sume (+16,5%). De unde a rezultat o păstrare a deficitului, cu un grad de acoperire de 95%, în pofida transferurilor masive din bugetul de stat. Reamintim că, prin lege, acest buget al asigurărilor sociale TREBUIE să fie echilibrat.
Situația nu se prezintă bine, dar este motivată prin necesitățile impuse de valul trei al pandemiei la Fondul naţional pentru asigurări de sănătate. Suprinzător, gradul de acoperire a rămas chiar ceva mai mare (74%) decât la bugetul de stat.
Cheltuielile pentru protecţie socială, majorate peste media generală
În structură, cheltuielile efectuate în primul trimestru al anului arată creșteri cu protecția socială peste peste media generală (+16,8% față de +11,2%). Sursa fiind taxarea salariilor, care au fost înghețate „de facto”, deficitul bugetului de asigurări sociale va crește prin majorarea discrepanței de ritm mediu anual între pensii (crescute la 1 septembrie 2020) și salarii.
Pe fondul scăderii salariilor reale în sectorul bugetar de la începutul anului 2021 în două sectoare, administrația publică și învățământul ajunse, consecutive avansului neașteptat al inflației anuale (+3,07% media lunară pe T1 2021) dar cu anumite majorări din motive obiective la sănătatea și asistență socială, ritmul de creștere a sumelor pentru salariile la stat a fost de 5,8%.
De remarcat avansul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+6,7%), proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (+20%), precum și creșterile foarte importante de la cheltuieli de capital (+36,7% investiții). Totuși, acestea vor trebui acomodate de alte segmente, după cum se vede pe partea de subvenții (-50%, ceea ce înseamnă întârzieri însemnate față de anul trecut).
Una peste alta, după un an de criză COVID, execuția bugetară consemnează un deficit la trei luni semnificativ mai mic decât se aștepta, generator de optimism pentru încadrarea în ținta de -7,2% din PIB.
Reamintim că trebuie să ne înscriem pe o traiectorie credibilă de ajustare a deficitului, pentru a beneficia deplin de fondurile europene alocate prin planul de reziliență.
