Cu Masterplanul la Bruxelles: Un nou termen, pentru o nouă ”variantă finală”

Comisia Europeană consideră că în Master Planul General de Transport al României există în continuare probleme nerezolvate, „fiind necesare eforturi suplimentare” din partea autorităților de la București pentru îmbunătățirea acestui document.

Purtătorul de cuvânt al DG REGIO, Sophie Dupin de Saint-Cyr, a declarat miercuri pentru cursdeguvernare.ro că domeniile care trebuie revizuite sunt cele referitoare la prioritizarea proiectelor de infrastructură propuse spre realizare în perioada 2014-2020.

Pentru a putea accesa finanțarea europeană alocată României pentru proiecte de infrastructură în actualul exercițiu financiar, guvernul de la București ar trebui să modifice Master Planul în concordanță cu ultimile observații și să trimită, cel târziu până pe data de 9 aprilie, varianta finală spre aprobarea Comisiei Europene.

Ultimele observații ale Comisiei

Master Planul General de Transport (MPGT) a fost prezentat specialiștilor din cadrul DG REGIO, DG MOVE și DG ECOFIN, în perioada 11-13 martie 2015, la Bruxelles. Prezentarea a fost susținută de o echipă tehnică a Ministerului Transporturilor condusă de secretarul de stat Iulian Matache.

„Am avut, săptămâna trecută, discuții pozitive cu reprezentanții Ministerului Transporturilor privind Master Planul de Transport, având ocazia să apreciem pașii importanți efectuați de Ministerul Transporturilor pentru a finaliza acest document. Există încă unele probleme nerezolvate pentru care sunt recomandate eforturi suplimentare de îmbunătățire a Master Planului. Acestea privesc concentrarea pe criterii limitate și obiective de stabilire a priorităților, luând în considerare performanțele economice și apartenența proiectelor la rețeaua TEN-T Core. Autoritățile române vor reflecta asupra modului de a încorpora mai bine aceste observații în Master Plan.„, a prezentat Sophie Dupin de Saint-Cyr concluziile consultărilor de la Bruxelles.

Comarnic-Brașov vs. Sibiu-Pitești

Proiectele de infrastructură propuse de Ministerul Transporturilor au făcut obiectul unor numeroase dezbateri interne, generate în special de anumite proiecte controversate conținute în diversele variante de Master plan prezentate în ultimul an. Miniștrii Dan Șova și Ioan Rus, susținuți de premierul Victor Ponta, au insistat pentru realizarea unei autostrăzi Comarnic-Brașov care nu se află pe traseul european TEN-T Core și are o rețetă financiară controversată, ignorând mult timp solicitările vizând demararea lucrărilor la o autostradă Pitești-Sibiu.

Ultima soluție financiară propusă pentru Comarnic-Brașov vizează un Parteneriat Public-Privat, ministerul lui Ioan Rus acceptând și introducerea în Master plan a autostrăzii Pitești-Sibiu, după ce inițial proiectul fusese acceptat ca drum expres, apoi ca autostradă fazată.

Imprumuturile guvernului și chestiunea deficitului

În ceea ce priveşte strategia de implementare a proiectelor de infrastructură, oficialii de la Bruxelles au recomandat ca această strategie să fie pusă în acord cu sursele de finanţare, cu ordinea de implementare a obiectivelor şi cu împrumutul public de 7 miliarde euro aprobat recent de Guvern.

Comisia Europeană a mai solicitat autorităţilor noastre să dea asigurări că acest împrumut nu va pune în pericol ţinta de deficit bugetar, semn că autoritățile de la București au puține șanse să negocieze, așa cum au existat semnale publice, depășirea acestei ținte cu procentul aferent investițiilor în infrastructură.

Master Planul General de Transport este bazat pe un mix de finanțare care cuprinde 85% bani europeni, 15% cofinanţare de la bugetul statului. Pentru anumite proiecte (Comarnic-Brașov), un procent de până la 60% finanțare ar urma să fie asigurat prin credite de la BEI sau BERD, după cum declara în februarie ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
După avizarea documentului, Comisia Europeană va contribui, în perioada 2014-2020, cu 6,8 miliarde de euro pentru execuția proiectelor din Master Planu.

Potrivit declarațiilor ministrului Ioan Rus, documentul aprobat de guvern în februarie cuprinde proiecte în valoare totală de 45,4 miliarde euro, pentru infrastructura rutieră, cea feroviară, aeriană, navală şi multimodală şi propune o strategie de dezvoltare până în 2030.

Lista priorităților

Din rularea criteriilor de evaluare, Ministerului Transporturilor i-a rezultat că autostrada Bacău-Paşcani este pe locul I al listei de priorităţi, urmată, în ordinea punctajului obţinut, de Sibiu-Piteşti, Comarnic – Braşov, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, Braşov-Bacău, Sibiu-Braşov, Suplacu De Barcău-Borş, Craiova-Piteşti, inelul Bucureştiului, Târgu-Mureş – Târgu Neamţ, Ploieşti – Comarnic şi Nădăşelu – Suplacu De Barcău.

Această ordine de priorităţi a fost stabilită, a afirmat Ministerul Transporturilor, şi în funcţie de criteriul asigurării continuităţii coridoarelor principale de transport, însă aceste criterii nu par să respecte cerințele europene din moment ce pe lista scurtă a ultimelor informații se regăsește din nou obiecția referitoare la prioritizarea în funcție de TEN-T Core și de conceptul „missing link„ (lipsa unor tronsoane de pe un traseu prestabilit)

Master Planul, la a cincea variantă

În ultimii 2 ani, guvernele Victor Ponta au prezentat publicului român 4 variante ale conceptului de dezvoltare rutieră, niciunul clar, coerent și în concordanță cu viziunea europeană în domeniu.

Trei dintre aceste variante sunt opera actualului ministru Ioan Rus, prima aparținând fostului ministru Dan Șova.

De menționat: Compania Naţională de Autostrăzi a scos la licitaţie, în mandatul lui Dan Şova, şapte contracte pentru revizuire sau elaborare de Studii de Fezabilitate pentru tronsoane de autostrăzi. Valoarea totală pentru aceste studii (pentru 673 km de autostradă) este estimată între 45 şi 54 milioane de euro.

Februarie 2015. Ministrul Ioan Rus prezintă o variantă actualizată a Master Planului General de Transport, elaborată, în premieră, după două sesiuni de dezbateri publice. Apare în document, ca autostradă, proiectul Pitești-Sibiu, o consecință, afirmau sursele cursdeguvernare.ro, a solicitărilor noului președinte Klaus Iohannis dar și a presiunilor combinate, exercitate din plan intern dar și de la Bruxelles.

Octombrie 2014. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, prezintă noua variantă a Master Planului General de Transport, ca ”rezultat al unei analize absolut ştiinţifice”. Această analiză plasează viitoarea reţea de autostrăzi în afara rutei prioritare europene TENT-T Core, pe care se vor construi drumuri expres.

August 2014. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport (AMPOST) publică noile date ale Master Planului General de Transport. Surse din Ministerul Transporturilor afirmă pentru cursdeguvernare.ro că documentul nu va fi trimis la Bruxelles deocamdată din cauza faptului că anumite documente c(rapoarte de mediu, analize de oportunitate etc) trebuie refăcute.

Aprilie 2014. Ministrul Dan Şova prezintă la Palatul Parlamentului planşe “orientative” ale Masterplanului pentru transporturi. Faţă de planurile prezentate în decembrie 2013, există câteva obiective noi: autostrada Buzău- Brăila/Galaţi, autostrada Focşani-Bacău şi autostrada Sibiu-Rm.Vâlcea, care se va leaga de Piteşti prin Curtea de Argeş. La loc de cinste figurează o autostradă Bucureşti-Alexandria.