Cu Institutul Cantacuzino la Terapie Intensivă: nu va produce vaccin antigripal (nici) în 2020

În contextul intensificării avertismentelor privind al doilea val al pandemiei de coronavirus, ce ar putea fi mai periculos, întrucât se suprapune cu sezonul gripei, premierul Ludovic Orban a vizitat joi Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino. Un institut prestigios, altădată, ce producea, până în 2009, vaccin antigripal.

Concluzia vizitei: Cantacuzino nu poate începe anul acesta fabricarea vaccinului antigripal, România va fi nevoită să importe și dozele de antigripal, însă în număr mult mai mare, tocmai pentru că avem suprapunerea cu epidemie de SARS-CoV-2.

Pentru sezonul gripal 2019 – 2020, autoritățile române au achiziționat 1,5 milioane de doze, cu 200.000 mai multe decât în iarna precedentă, pentru a acoperi cât mai multe persoane din categoriile cu risc ridicat de îmbolnăvire.

Premierul a explicat că Institutul Cantacuzino avansează proiectul repornirii producției de vaccinuri, dar anul acest nu se poate finaliza nimic.

Mai lipsește un singur echipament – recoltatorul de lichid alantoid, extras din ouăle embrionare – și abia apoi urmează dezvoltarea liniei de producție, dar și proceduri complicate de certificare și validare, a spus premierul Ludovic Orban.

Acesta a dat asigurări că Institutul Cantacuzino va produce vaccin antigripal de anul viitor.

Proiectele Institutului – imunomodelator și vaccinul tetravalent 

Premierul a declarat la încheierea vizitei în Institut că a găsit la Cantacuzino o activitate febrilă pentru finalizarea unor proiecte.

El a prezentat și marile proiecte aflate în derulare aici:

• un imunomodulator pentru reglarea nivelului de anticorpi din organism
• dezvoltarea capacității de producție a vaccinului tetravalent, în altă locație. Este un proiect mare, din fonduri europene, a spus premierul
• laboratorul de biosecuritate, ce va deveni complet operațional curând, pentru că au fost aduse toate echipamentele

„Redarea misiunii” pe care a avut-o Institutul Cantacuzino

Ludovic Orban a ținut să menționeze în mod special activitatea noului manager, „de criză”:

Apreciez activitatea febrilă care se desfășoară aici. Apreciez în mod deosebit activitatea noului manager, un manager de criza numit de la izbucnirea epidemiei și am încredere că echipa de aici are capacitatea să refacă Institutul Cantacuzino și să îi redea misiunea pe care a avut-o și o va avea în România.

Premierul se referă la colonel dr. Florin Oancea, numit pe 13 martie comandant (Director general) al Institutului.

Acesta a absolvit în 1999 Facultatea de Medicină Militară, Universitatea Carol Davila, din București. Deține o diplomă de medic primar medicină de familie și diplomă medic specialist ortopedie traumatologie.

În ceea ce privește misiunea și prestigiul de care s-a bucurat Institutul timp de 99 de ani:

• Institutul  a fost înființat la 1 aprilie 1921, prin Înaltul Decret emis de Regele Ferdinand I, sub denumirea de Institutul de Seruri și Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino”.
•  În 1901, când nu exista Institutul, ci Laboratorul de Medicină Experimentală, profesorul Cantacuzino a preparat serul antistreptococic și serul antidizenteric, două premiere.
• Laboratorul Infecții Respiratorii Virale din cadrul instituției a fost acreditat de către Organizația Mondială a Sănătății încă din anul 1969.
• În 2009, în timpul pandemiei, a lansat Cantgrip, vaccinul împotriva gripei porcine.
• În 2012, Agenţia Naţională a Medicamentului retrage autorizaţiiler de producere şi vânzare a oricărui tip de vaccin, mai puțin a celui antigripal, care va înceta un an mai târziu.

Institutul Cantacuzino vindea vaccinuri la prețuri de aproximativ 10 ori mai mici decât cele ale produselor importate.

Încercările de resuscitare a Institutului

Din 2009, au existat mai multe tentative de a reporni producția de vaccinuri, prin găsirea unor metode inedite de finanțare a acestuia.

1. Încredințarea serviciului de interes economic general de prevenire a îmbolnăvirii în masă a populaţiei generată de epidemii şi pandemii

O primă încercare a avut loc în 2013, când Cabinetul Victor Ponta a doptat HG nr. 320 /2013 privind aprobarea Planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei generată de epidemii şi pandemii.

Este documentul ce stabilea cum se pregătește România și cum va acționa în cazul unei situații de genul celei trăite zilele acestea.

Institutul Cantacuzino urma să aibă un rol esențial în gestionarea crizei și ar fi trebuit, la fel ca în timpul pandemiei de gripă porcină (AH1N1), să declanșeze imediat eforturile pentru producerea unui vaccin împotriva virusului vizat.

În timpul epidemiei de gripă porcină, România a fost al şaptelea stat ce a produs vaccinul, asigurându-şi proprii stocurile necesare combaterii virusului, iar Organizaţia Mondialã a Sănătăţii a trimis probe din Albania și Republica Moldova către Institut pentru analiză.

Ce menționa Nota de fundamentare a HG 320/2013:

În ultimii ani au apărut o serie de alerte pentru noi tulpini de virusuri gripale din lumea animală cu potenţial de risc pentru adaptare la regnul uman, motiv pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a ridicat gradul de alertă datorită extinderii situaţiei epidemiologice la nivel global si a evoluţiei rapide pe toate continentele lumii.

În vederea pregătirii tuturor statelor şi a sistemelor sanitare în primul rând pentru reacţia rapidă şi eficientă în cazul apariţiei unor situaţii care pot depăşi capacitatea de gestionare a unui număr mare de cazuri de îmbolnăvire Organizaţia Mondialã a Sănătăţii a inclus Institutul „Cantacuzino” într-un plan strategic de producţie de vaccinuri în caz de urgenţe majore, considerând Institutul, conform adresei nr. 125/2013, un Laborator de referință regional pentru supravegherea gripei.

Decizia Comisiei Europene din 20 decembrie 2011 permitea acordarea de compensaţii pentru obligaţia de serviciu public, unităților cărora le-a fost încredinţată prestarea unui serviciu de interes economic general.

Pentru a beneficia de această reglementare a CE, Guvernul a acordat Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Microbiologie Cantacuzino serviciul de interes economic general de prevenire a îmbolnăvirii în masă a populaţiei generată de epidemii şi pandemii precum şi intervenţia rapidă şi eficientă în cazul constatării unor urgenţe majore de acest tip.

Intenția de finanțare însă nu a fost dusă până la capăt și demersul s-a blocat. Am rămas cu un plan și o strategie nefuncționale.

2- Militarizarea Institutului, în 2017

În 2017, Guvernul Mihai Tudose a decis militarizarea Institutului Cantacuzino, adică transformarea lui în unitatea militară.

În Nota de Fundamentare a trecerii Institutului în subordinarea MApN, executivul invoca din nou riscul crescut al unei epidemii:

Neadoptarea imediată a unor măsuri generează disfuncţionalităţi majore cu efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei, precum şi perturbări grave, în situaţii de criză, de epidemii şi pandemii, ce pot afecta atât sistemul naţional de sănătate publică, cât şi securitatea naţională a României.

Conform unei declarații din 2018 a fostului ministru al Apărării Mihai Fifor, Institutul urma să reia în 2019  producția unor produse medicale, precum Polidin și Cantastim, dar nu și a vaccinurilor.

Nu s-a reluat nicio producție, deocamdată.

Ceea ce face Cantacuzino în timpul acestei epidemii fără precedent, este prelucrare de teste. La debutul activității de testare la infecția cu noul coronavirus, Institutul putea prelucra, în medie, până la 250 de probe zilnic, iar acum a crescut spre 400 de probe prelucrate în 24 de ore.

De asemenea, prin Ordonanța Militară nr. 4, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, prin Laboratorul Control Calitate, mai efectuează, pe perioada epidemiei, și teste de determinare a activității bactericide, fungicide, levuricide și virucide, pentru avizarea/autorizarea biocidelor.