fbpx

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Cu creionul în mână pe noua creștere a salariului minim: de la argumentele oficiale la efectele concrete

de Marin Pana , 22.10.2018

Consiliul de Programare Economică (CPE), organism cu şapte membri înfiinţat în urmă cu un an şi având acelaşi preşedinte ca şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), a propus majorarea salariului minim de la 1 noiembrie a.c. de la 1.900 de lei în prezent până la 2.080 de lei, prezentând o serie de argumente în acest sens.

În cazul adoptării acestei măsuri, s-ar introduce şi o valoare minima de 2.350 de lei pentru persoanele cu studii superioare sau cele fără studii superioare care au vechime în muncă mai mare de 15 ani.

Vă prezentăm, pe scurt motivaţia pro prezentată pe site-ul CNSP, cu efectele care s-ar propaga în economie:

  • Creşterea salariului minim este necesară, ţinând cont de lipsa acută de forţă de muncă cu care ne confruntăm. Totodată ar reduce inegalităţile sociale (suntem pe locul 7 în UE la acest capitol, după coeficientul Gini) şi va creşte rata de ocupare a tinerilor cu 20% la o majorare de 10%, dacă e să se păstreze datele econometrice din perioada 2000 – 2018. Argumente teoretic valabile.
  • Ideea este de a împărţi mai echitabil beneficiile creşterii economice şi de a permite trecerea mai lesnicioasă într-o categorie superioară de venituri. Cu 13,3% risc de sărăcie pentru cei care lucrează cu norma întreagă ( doar 11,2% în Grecia) şi cu 61,1% risc de sărăcie pentru cei care lucrează part-time (la mare distanţă de următoarea clasată, Bulgaria, 35,6%) figuram anul trecut pe primul loc în UE.
  • Tot valabil este şi argumentul referitor la faptul că în Romania doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaţilor, 55% pentru remunerarea capitalului (restul pentru taxe indirecte minus subvenţii), mai ales dacă se are în vedere creşterea la 38% pentru 2019 şi atingerea pragului de 40% în 2021. Referinţele cele mai bune sunt media UE de 47,3% şi Polonia, cu 38,6%.
  • Există şi un grafic ce ne prezintă în postura de campioni europeni detaşaţi (la dublu faţă de următoarea ţară de pe podium) atât la creşterea productivităţii muncii orare (39,2%), cât şi la creşterea productivităţii pe persoană angajată ( 31,9%) în intervalul 2012 – 2017. Letonia vine prima în spatele nostrum, cu mai puţin de 20% şi, respectiv, 14%. De reţinut însă, prin august 2012 eram undeva sub 120% putere de cumpărare raportat la referinţa octombrie 1990 ( ultima lună de dinaintea liberalizării preţurilor) iar în august 2018 urcasem la peste 190%, cu un avans de circa 60%, situat mult peste creşterea productivităţii muncii.
  • Creşterea salariului minim, ar urma să aibă un impact pozitiv asupra creşterii economice estimat la 0,15% pentru anul în curs şi 0,8% pentru 2019. Ideea ar fi că „majorarea salariului minim stimulează consumul şi cererea agregata, implicit creşterea economică”. Evident, dar întrebarea este dacă mai e cazul să fie stimulată o creştere economică peste potenţial.
  • Din analize econometrice, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 10% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,5%, cu un decalaj de circa un trimestru. Am simplificat aserţiunea CPE, care consideră această infuenţă ca fiind nesemnificativă. Raportat, însă, la o ţintă de 2,5% plus/minus 1%, o jumătate de procent contează.
  • În fine, se introduce ideea de a păstra un raport minim de 45% între nivelul salariului minim brut şi cel al salariului mediu brut (SMB), împreună şi cu o programare care să respecte acest criteriu. Astfel, la 1 octombrie 2019, SMB ar urma să urce la 2.250 lei iar la 1 octombrie 2020 să ajungă la 2.430 lei, în paşi de majorare cam de opt procente în ambele cazuri. Media anuală a SMB se va complica desigur, cu nouă luni la o valoare mai mica şi trei luni la valoarea majorată în preajma datelor pentru alegeri. Pentru 2019, SMB ar fi în medie de 2.122 lei (45,6% din salariul mediu brut prognozat la 4.657 lei) şi pentru 2020 s-ar ajunge la 2.295 lei ( 45,9% din salariul mediu brut prognozat la 5.002 lei).

Efectele reale: creșterea din mâna angajatului, mai mică decât cea din bugetul statului

Mai la zi, rămâne de de discutat dacă aproximativ o sută de lei bani în mână în plus pe lună la minim pe economie ar schimba sensibil situaţia în care ne aflăm.

Adică:
în ce măsură ar creşte angajarea tinerilor, ar egaliza nivelul de trai şi ar creşte capacitatea bugetului de a se încadra în deficitul limită de 3% din PIB?

Se poate observa că, oarecum suprinzător pentru aşa-numita cotă unică de impozitare, la o majorare de 9,5% a salariului minim brut, ar reveni o creştere mai mică a sumei încasate net (8,7%) dar o sumă mai mare pentru bugetul de stat cu 10,6%.

Ceea ce ar putea conta în creşterea încasărilor pe cele două luni rămase din 2018 (cu obsevaţia că salariile pentru decembrie se vor da în luna ianuarie).

Pentru firme, costul pentru un loc de muncă la minim pe economie ar creşte brusc pe final de an cu 184 de lei pe lună sau 368 de lei per total. bani neprevăzuţi în bugetul iniţial, pentru că nu aveau de unde să ştie ce măsuri se vor lua şi pentru că au obiceiul de a face bugete anuale calendaristice şi nu după calendarul electoral.

Singura partea bună este că, de anul viitor, ar putea şti la ce cost cu munca să se orienteze. Doar dacă nu se va reorienta şi politica economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Administrarea celei de-a 3-a doze de vaccin anti-Covid începe pe 28 septembrie

Vladimir Ionescu

Administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-Covid va începe săptămâna viitoare, pe 28 septembrie, a anunțat premierul Florin Cîțu, marți, la finalul ședinței de… Mai mult

Stiri

DOCUMENT: Guvernul își creează prin OUG noi condiții pentru plafonarea tarifelor la electricitate. Alte modificări ale pieței – Proiect

Adrian N Ionescu

Guvernul va putea plafona tarifele la electricitate pentru consumatorii casnici pentru o perioadă de timp limitată, dar neprecizată, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență… Mai mult

Stiri

Dosar in rem în cazul documentului cu antetul Guvernului ce stabilea strategia de campanie a lui Florin Cîțu pentru șefia PNL

Vladimir Ionescu

DNA a început urmărirea penală in rem în cazul documentului de partid trimis de la Palatul Victoria, cu antetul Guvernului, către lideri ai PNL, anunță… Mai mult

Europa

Ucraina / Tentativă de asasinat comisă asupra lui Serhiy Șefir, consilier al președintelui Zelenski

Razvan Diaconu

Mașina principalului consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a fost miercuri ținta unui atac cu focuri de armă, anunță Reuters. Oficialii ucraineni spun că a… Mai mult

Stiri

După 30 de ani: A fost instalată prima platformă de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Black Sea Oil & Gas (BSOG) și partenerii săi concesionari ai perimetrului de gaze naturale Midia din zona românească a Mării Negre au anunțat finalizarea… Mai mult

Stiri

2 angajați ai Primăriei Drobeta Turnu-Severin, suspectați că au falsificat certificate de vaccinare pentru 96 de persoane

Vladimir Ionescu

IPJ Mehedinți a efectuat 64 de percheziții, miercuri dimineață, în județele Mehedinți, Dolj și Caraș-Severin, la persoane suspectate că au falsificat certificate de vaccinare. Conform… Mai mult

Stiri

Cele 4 reguli principale de sănătate financiară – studiu BCR

Adrian N Ionescu

Lipsa sfaturilor financiare specializate îi expune pe români la riscul de a face alegeri  greșite. Doar 24% dintre români solicită consultanță financiară specializată. Jumătate preferă… Mai mult