fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Modificările aduse legii Curții de Conturi permit fraudarea fără consecințe a fondurilor europene – USR îi cere președintelui Iohannis să sesizeze CCR

USR solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, pentru că ele afectează independența… Mai mult

29.06.2020

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

La obiect

Execuția bugetară: Deficitul la 5 luni a urcat la 3,59%. De unde, cât, cum

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care… Mai mult

26.06.2020

Cu creionul în mână pe noua creștere a salariului minim: de la argumentele oficiale la efectele concrete

de Marin Pana , 22.10.2018

Consiliul de Programare Economică (CPE), organism cu şapte membri înfiinţat în urmă cu un an şi având acelaşi preşedinte ca şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), a propus majorarea salariului minim de la 1 noiembrie a.c. de la 1.900 de lei în prezent până la 2.080 de lei, prezentând o serie de argumente în acest sens.

În cazul adoptării acestei măsuri, s-ar introduce şi o valoare minima de 2.350 de lei pentru persoanele cu studii superioare sau cele fără studii superioare care au vechime în muncă mai mare de 15 ani.

Vă prezentăm, pe scurt motivaţia pro prezentată pe site-ul CNSP, cu efectele care s-ar propaga în economie:

  • Creşterea salariului minim este necesară, ţinând cont de lipsa acută de forţă de muncă cu care ne confruntăm. Totodată ar reduce inegalităţile sociale (suntem pe locul 7 în UE la acest capitol, după coeficientul Gini) şi va creşte rata de ocupare a tinerilor cu 20% la o majorare de 10%, dacă e să se păstreze datele econometrice din perioada 2000 – 2018. Argumente teoretic valabile.
  • Ideea este de a împărţi mai echitabil beneficiile creşterii economice şi de a permite trecerea mai lesnicioasă într-o categorie superioară de venituri. Cu 13,3% risc de sărăcie pentru cei care lucrează cu norma întreagă ( doar 11,2% în Grecia) şi cu 61,1% risc de sărăcie pentru cei care lucrează part-time (la mare distanţă de următoarea clasată, Bulgaria, 35,6%) figuram anul trecut pe primul loc în UE.
  • Tot valabil este şi argumentul referitor la faptul că în Romania doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaţilor, 55% pentru remunerarea capitalului (restul pentru taxe indirecte minus subvenţii), mai ales dacă se are în vedere creşterea la 38% pentru 2019 şi atingerea pragului de 40% în 2021. Referinţele cele mai bune sunt media UE de 47,3% şi Polonia, cu 38,6%.
  • Există şi un grafic ce ne prezintă în postura de campioni europeni detaşaţi (la dublu faţă de următoarea ţară de pe podium) atât la creşterea productivităţii muncii orare (39,2%), cât şi la creşterea productivităţii pe persoană angajată ( 31,9%) în intervalul 2012 – 2017. Letonia vine prima în spatele nostrum, cu mai puţin de 20% şi, respectiv, 14%. De reţinut însă, prin august 2012 eram undeva sub 120% putere de cumpărare raportat la referinţa octombrie 1990 ( ultima lună de dinaintea liberalizării preţurilor) iar în august 2018 urcasem la peste 190%, cu un avans de circa 60%, situat mult peste creşterea productivităţii muncii.
  • Creşterea salariului minim, ar urma să aibă un impact pozitiv asupra creşterii economice estimat la 0,15% pentru anul în curs şi 0,8% pentru 2019. Ideea ar fi că „majorarea salariului minim stimulează consumul şi cererea agregata, implicit creşterea economică”. Evident, dar întrebarea este dacă mai e cazul să fie stimulată o creştere economică peste potenţial.
  • Din analize econometrice, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 10% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,5%, cu un decalaj de circa un trimestru. Am simplificat aserţiunea CPE, care consideră această infuenţă ca fiind nesemnificativă. Raportat, însă, la o ţintă de 2,5% plus/minus 1%, o jumătate de procent contează.
  • În fine, se introduce ideea de a păstra un raport minim de 45% între nivelul salariului minim brut şi cel al salariului mediu brut (SMB), împreună şi cu o programare care să respecte acest criteriu. Astfel, la 1 octombrie 2019, SMB ar urma să urce la 2.250 lei iar la 1 octombrie 2020 să ajungă la 2.430 lei, în paşi de majorare cam de opt procente în ambele cazuri. Media anuală a SMB se va complica desigur, cu nouă luni la o valoare mai mica şi trei luni la valoarea majorată în preajma datelor pentru alegeri. Pentru 2019, SMB ar fi în medie de 2.122 lei (45,6% din salariul mediu brut prognozat la 4.657 lei) şi pentru 2020 s-ar ajunge la 2.295 lei ( 45,9% din salariul mediu brut prognozat la 5.002 lei).

Efectele reale: creșterea din mâna angajatului, mai mică decât cea din bugetul statului

Mai la zi, rămâne de de discutat dacă aproximativ o sută de lei bani în mână în plus pe lună la minim pe economie ar schimba sensibil situaţia în care ne aflăm.

Adică:
în ce măsură ar creşte angajarea tinerilor, ar egaliza nivelul de trai şi ar creşte capacitatea bugetului de a se încadra în deficitul limită de 3% din PIB?

Se poate observa că, oarecum suprinzător pentru aşa-numita cotă unică de impozitare, la o majorare de 9,5% a salariului minim brut, ar reveni o creştere mai mică a sumei încasate net (8,7%) dar o sumă mai mare pentru bugetul de stat cu 10,6%.

Ceea ce ar putea conta în creşterea încasărilor pe cele două luni rămase din 2018 (cu obsevaţia că salariile pentru decembrie se vor da în luna ianuarie).

Pentru firme, costul pentru un loc de muncă la minim pe economie ar creşte brusc pe final de an cu 184 de lei pe lună sau 368 de lei per total. bani neprevăzuţi în bugetul iniţial, pentru că nu aveau de unde să ştie ce măsuri se vor lua şi pentru că au obiceiul de a face bugete anuale calendaristice şi nu după calendarul electoral.

Singura partea bună este că, de anul viitor, ar putea şti la ce cost cu munca să se orienteze. Doar dacă nu se va reorienta şi politica economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.10.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul federal german aprobă prima strategie națională privind egalitatea de gen

Iulian Soare

Guvernul federal a aprobat miercuri o strategie pentru combaterea inegalității de gen, prima de acest fel în Germania, anunță Deutsche Welle. Planul în 9 puncte… Mai mult

Stiri

Banca Comercială Feroviară – cumpărată de un antreprenor din IT

Vladimir Ionescu

Proprietarul Astra Vagoane, Valer Blidar (foto), a anunţat vânzarea pachetului majoritar de acţiuni pe care îl deţinea la Banca Feroviară. Pachetul a fost preluat de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cere Parlamentului să voteze rapid proiectul legii privind carantina

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat miercuri un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijine guvernul Orban… Mai mult

Stiri

150 de figuri publice proeminente avertizează asupra pericolului în care se află libertatea de exprimare: Editori concediați, cărți retrase de pe piață, profesori anchetați pentru că citează din literatură

Victor Bratu

Aproximativ 150 de scriitori, academicieni și activiști – între care JK Rowling, Salman Rushdie, Noam Chomsky, Garry Kasparov, Nell Irvin Painter și Margaret Atwood –… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat Strategia Hidrogenului. Hidroelectrica încearcă să fructifice oportunitatea

Adrian N Ionescu

Comisia Europană a lansat, miercuri, strategia integrării producţiei, stocării şi folosirii hidrogenului în sistemul energetic, ca parte a Pactului ecologic european (Green Deal), potrivit unui… Mai mult

Stiri

ARPIM și-a completat echipa de conducere

Vladimir Ionescu

Cecilia Radu (foto), Director General Novo Nordisk România, este noul Vice-Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale… Mai mult

Stiri

Austria introduce carantină 2 săptămâni pe cei care vin din România, dacă nu fac dovada testului negativ Covid. Precizări MAE austriac

Vladimir Ionescu

Guvernul de la Viena a emis miercuri avertizări de călătorie pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, invocând o înrăutăţire a situaţiei legate de COVID-19 în… Mai mult