Cu ce propunere merge Băsescu la summitul ultimei șanse: O soluție de urgență până la modificarea tratatelor

România va susţine, la Consiliul European de vineri, amendarea imediată a Protocolului 12 al Uniunii Europene, astfel încât statele membre să fie obligate să-și limiteze prin constituție deficitul bugetar la 3% din PIB și să să încadreze urgent la o datorie publică de maximum 60% – a declarat, miercuri, președintele Traian Băsescu.

Într-o conferință de presă, Băsescu s-a exprimat pentru amendarea Protocolului 12 privind procedura aplicată deficitelor excesive – variantă care nu necesită ratificarea la nivelul statelor membre-, urmând ca ulterior să se recurgă la modificarea articolului 136 din Tratat şi a Protocolului 14, relatează Mediafax.

„Poziţia noastră va fi că, pentru moment, soluţia corectă este amendarea imediată a protocolului 12, care necesită doar consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene şi poate fi stabilit la nivelul Consiliului, iar într-o fază ulterioară, atunci când va exista consens la nivelul «celor 27», să se poată trece şi la modificarea Tratatului, a articolului 136 din Tratat şi/sau a Protocolului 14”, a afirmat preşedintele Băsescu.

Şeful statului a spus că modificarea Tratatului în acest moment ar presupune ratificare prin Parlament sau referendum în fiecare stat membru, ceea ce ar lua cel puţin un an. Preşedintele a spus că, în situaţia actuală, Uniunea are nevoie de soluţii urgente şi în acest context a explicat că varianta cea mai bună ar fi amendarea Protocolului 12, care se face doar prin consultarea PE şi a BCE.

El a arătat că modificarea Tratatului, prin trecerea prin parlamente naţionale şi în unele state prin referendum, „ar lua cel puţin un an jumătate, chiar doi ani, iar UE, în mod deosebit zona Euro, are nevoie de decizii acum şi nu peste un an sau peste doi ani”, dar şi că România susţine că este necesară şi modificarea tratatelor.

Băsescu a spus că amendarea Protocolului 12 ar trebui făcută în sensul stabilirii unui calendar pentru atingerea unui grad de îndatorare de 60% într-un anumit termen pentru toate statele care depăşesc acest procent în acest moment.

„Aici ar trebui să impunem, prin decizia «celor 27», definirea pentru toate statele membre ale UE şi în mod deosebit pentru statele membre ale zonei Euro a unui calendar pentru atingerea unui grad de îndatorare de maxim 60% în toate statele membre. Deci statele membre care au un grad de îndatorare de 70, 80, 90, 100% din PIB sau peste ar trebui să depună la Comisia Europeană şi să facă public un calendar de aducere a nivelului de îndatorare sub 60% din PIB”, a afirmat Traian Băsescu.

”O altă prevedere care poate fi introdusă în Protocolul 12, care, repet, vizează tratarea deficitului excesiv, este legată de introducerea în Constituţia statelor membre ale UE şi, în mod deosebit, a statelor membre a zonei Euro a limitei maxime de deficit de 3% din PIB, această prevedere urmând ulterior a fi ratificată de Curtea de Justiţie a UE, care poate confirma dacă statele şi-au introdus corespunzător, dacă au formularea corespunzătoare în Constituţie”, a adăugat liderul de la Cotroceni.

Cum explică Băsescu mecanismul dorit:

• „Ca să fim mai clari, fiecare stat trebuie să fie pregătit să aibă făcut public un program: ce se întâmplă dacă este în pericolul de a-şi depăşi deficitul de 3% – creşte accizele, creşte TVA-ul, reduce cheltuielile bugetare?
• Deci ce mecanism aplică fiecare stat? Sigur, acest mecanism nu poate fi unul generalizat, pentru că taxele, impozitele, accizele, redevenţele nu sunt egale în toate statele şi, atunci, fiecare stat trebuie să aibă mecanismul din timp pus la punct şi se declanşează imediat ce se constată depăşirea deficitului de 3%.
• În sfârşit, tot rămânând în baza amendării Protocolului 12, având în vedere că se discută soluţii pentru tratarea globală a datoriilor statelor din zona euro, trebuie instituit un sistem de raportare a datoriei fiecărui stat, în aşa fel încât la nivelul zonei Euro să se poată evalua tot timpul care este nivelul datoriei.
• De ce acest mecanism? Vedeţi foarte bine că indiferent cine face datoria excesivă, sunt câteva state care plătesc; altfel spus, turcul plăteşte. Fie că faci datorii în Grecia, fie că le faci în altă parte, în Irlanda sau în Spania sau în Portugalia, vine cineva din zona euro sau mai multe state care plătesc.
• Or, în această situaţie, în care există solidaritatea zonei euro, nivelul datoriei trebuie cunoscut pe întreg spaţiul zonei euro. Acestea ar fi câteva soluţii, care, sigur, sunt adoptabile rapid şi ar avea darul să crească nivelul de încredere în determinarea statelor din zona euro de a-şi reduce deficitele şi nivelul de îndatorare”.

România nu trage împrumutul de la FMI și UE, dar depinde de evoluția piețelor

România nu este în situaţia de a apela la resursele pe care le are la dispoziţie de la FMI şi de la UE, pentru perioada următoare, dar lucrurile depind de evoluţia pieţelor, a susținut preşedintele Traian Băsescu, într-o intervenţie telefonică la postul B1TV.

„Depinde cum vor evolua pieţele. Ce vă pot spune cu certitudine este că nu mi se pare în regulă să împrumutăm banii cu 8% – cu 8,5%, dacă va continua neîncrederea în zona Euro. Deci, ştiu eu?! Va trebui să judecăm dacă o astfel de situaţie apare. Eu sper însă să nu fie nevoie să accesăm banii pe care îi avem la dispoziţie. Chiar dacă ei sunt foarte ieftini, semnul de neputinţă a finanţării comerciale a bugetului de stat nu va fi un semn pozitiv şi riscăm să pierdem ce câştigăm din dobândă. Ce vă pot spune cu certitudine este că, pentru perioada următoare, nu suntem în situaţia de a apela la resursele pe care le avem la dispoziţie de la Fond şi de la Uniunea Europeană”, a spus Băsescu.

Alte declarații ale președintelui:

• Eurocriza. ”România este în momentul de faţă foarte afectată de situaţia din zona Euro. În lunile de vară, CDS-ul (prima de risc la împrumuturi) nostru era la împrumuturi pe zece ani în jur de 200 de puncte, la un an împrumuturile erau sub 100 de puncte. Aceasta este prima de asigurare de împrumuturi, iar, în momentul de faţă, datorită neîncrederii generate de întârzierile pentru Grecia, de ce se întâmplă în Italia, CDS-ul României la credite pentru zece ani a depăşit 450 şi merge în sus cu toată zona. Deci suntem afectaţi. România plăteşte o factură grea a întârzierii deciziilor convingătoare în zona Euro”
• Schengen. ”Aderarea la zona Schengen este pe ordinea de zi (la Consiliul European de iarnă n.r.), cel puţin aceasta este promisiunea preşedintelui (UE) Van Rompuy. Noi vom insista să se discute, dar ştim că Olanda nu-şi-a modificat poziţia”.