Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Cu câtă grație ratează România cele 3 spitale regionale

de Mariana Bechir , 5.3.2018

La 326 de milioane de euro se cifrează fondurile europene alocate de UE investițiilor în sistemul de sănătate din România în actualul exercițiu financiar. Însă aproape jumătate din acești bani, 150 de milioane de euro, ar putea fi pierduți, întrucât în patru ani nu au fost realizate nici măcar studiile de fezabilitate necesare celor trei spitale regionale propuse la Cluj, Craiova și Iași.

Proiectele au fost aprobate în iulie 2015 și, conform graficului inițial, construcția lor trebuia să fie deja începută.

Întârzierile sunt atât de mari, încât au determinat-o pe Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională, să declare săptămâna trecută că este foarte îngrijorată de situație și că este puțin probabil ca lucrările să demareze măcar în 2019.

Cele trei spitale trebuie recepționate până în anul 2023, atunci când este permisă ultima cerere de plată, aceasta fiind una dintre condiţii stabilite la negocierea fondurilor europene.

Problemele, varianta oficială

  • România nu avea o hartă a nevoilor din sistemul medical, deși UE ceruse acest document de mai mulți ani. Abia în 2016, în mandatul lui Vlad Voiculescu, a fost realizată hartă.
  • Inițial, consiliile județene nu au alocat terenuri corespunzătoare.
  • Apoi, terenurile s-au dovedit prea mici: În august 2017, fostul ministru al Sănătății Florian Bodog declara că lucrurile “se mișcă foarte repede”, au fost identificate terenurile necesare, se pregătesc documentele pentru transferul lor în proprietatea Ministerului Sănătății. Noul termen avansat – în martie, finalizate studiile de fezabilitate, în aprilie, trimise la Comisiei proiectele.
  • martie 2018Studiile nu sunt realizate, Comisia a fixat o nouă dată limită pentru depunerea lor – trimestrul III. Dacă nu se respectă nici acest deadline, este foarte probabil că se vor pierde cei 150 de milioane de euro. Sau spitalele vor fi realizate în grabă, cu mari concesii făcute la capitolul calitatea lucrărilor.

Situația actuală, așa cum a fost descrisă de premierul Vicorica Dăncilă, după vizita la Bruxelles:

  • la Craiova – trebuie găsit un alt teren
  • la Cluj – mai este nevoie de 1,4 hectare
  • administrațiile locale nu au realizat PUZ-urile (Plan Urbanistic Zonal) sau extinderile de PUZ, și nici partea de utilități, infrastructura. Cele din urmă trebuie să meargă în paralel cu ridicarea spitalelor și pentru anul acesta nu s-au alocat bani.

“M-am întors de la Bruxelles, iar ceea ce am discutat cu comisarul pentru politici regionale m-a îngrijorat foarte mult. De aceea, rog cei trei preşedinţi ai Consiliilor judeţene Iaşi, Cluj şi Dolj să se implice în deblocarea situaţiei terenurilor – şi aici mă refer la Cluj şi la Craiova, dar şi pentru dezvoltarea proiectelor de utilităţi publice, acces la amplasament, PUZ-uri şi alte obiective”, declara Viorica Dăncilă, săptămâna trecută, la întâlnirea cu peședinții de consilii județene.

Problemele, varianta pe surse

În afara celor de mai sus, mai există niște motive care au încetinit ritmul, despre care însă autoritățile nu au vorbit niciodată.

La sfârșitul lui 2016, pe mandatul lui Vlad Voiculescu, se definitivaseră planurile funcționale (cu detalierea spațiului și aranjarea departamentelor, bazate pe nevoile medicale și cele mai bune practici internaționale), iar pe 6 decembrie, s-a semnat Acordul cu Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru consultanța necesară obținerii celor 150 de milioane, din ESI (Fondurile Structurale și de Investiții).

(Citiți și: ”Corina Crețu: Brexitul va scădea cu 15% bugetul UE, România nu va mai avea argumente să ceară fonduri europene mai mari după 2020”)

În martie 2017 ar fi urmat să fie gata studiile de fezabilitate, iar din aprilie se puteau organiza licitațiile pentru construirea celor trei spitale regionale.

Două au fost însă acțiunile părții române care au amânat derularea proiectului:

1. După venirea la putere a alianței PSD – ALDE, autoritățile s-au gândit să rediscute acordul cu BEI și să le ceară studii de fezabilitate pentru toate spitalele din programul de guevrnare – opt spitale regionale și unul republican.

Cei de la BEI le-au explicat că sunt imposibile astfel de servicii din grantul de 1,5 milioane de euro primit din Planul Juncker pentru cele trei unități.

A durat luni de zile până când autoritățile au renunțat la această solicitare, astfel încât, angajarea consultantului s-a făcut cu întârziere.

2. Fostul ministru al Sănătății Florian Bodog a schimbat planurile cu nevoile spitalelor, trimise în noiembrie 2017 la Comisia Europeană și aprobate.

Nevoile fiecărui spital au fost redefinite în funcție de ceea ce au spus profesorii universitari locali care conduc sistemele de sănătate, astfel încât rezultatul a fost dezastruos, cu specificații stabilite, în realitate, în funcție de influența unor universitari locali.

De exemplu, la Cluj, spitalul cu un total de cel mult 900 de locuri pentru pacienți, urma să aibă 120 de paturi alocate psihiatriei.

De asemenea, la cel din Iași nu ar fi avut chirurgie toracică, neurochirurgie, pediatrie, ceea ce încalcă legislația, care precizează că un spital regional de urgenţe trebuie să primească şi să îngrijească toate categoriile de urgenţe. 

Departamentele respective lipsesc deși Direcția de Sănătate Publică le-a cerut, după a declarat pentru Ziarul de Iașidr. Liviu Sta­fie, directorul DSP Iași:

“La o întâlnire de acum un an la Ministerul Sănătăţii în care s-a discutat şi o posibilă structură a SRU (Spital Regional de Urgență – n. red.), eu am cerut 25 de paturi pentru chirurgie toracică, 60 de paturi pentru neurochirurgie şi 50 pentru pediatrie. Ce s-a întâmplat între timp, de ce nu au fost luate în seamă aceste date, nu ştiu să vă spun”.

(Citiți și: ”Corina Crețu: România riscă să piardă fonduri importante. Alocarea fondurilor europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept”)

Noul minsitru al Sănătății, Sorina Pintea, trebuie să refacă planurile stabilite pe mandatul lui Florian Bodog, ceea ce înseamnă că întregul proiect s-a întors în timp la momentul de dinainte de noiembrie 2016, când acestea au fost aprobate la Comisia Europeană.

Ce înseamnă cele trei spitale regionale

  • spitalul regional de urgenţă este definit ca fiind “spital clinic organizat cu o structură de specialităţi, având o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care asigură asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, care nu pot fi rezolvate la nivelul judeţului sau al municipiului în care se află spitalul respectiv, precum şi pentru toate cazurile din judeţele arondate, care nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judeţene, din cauza lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare”.
  • fiecare va costa aproximativ 100 de milioane de euro (fără dotări), din care 50 provin din bugetul european
  • fiecare din cele trei unități va avea între 800 şi 900 de paturi
  • numărul de posturi alocate nu este cunoscut încă, pentru că vor fi modificate reglementările privind normarea fiecărui loc de muncă
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.3.2018

Un raspuns

  1. JEBELEANU
    6.3.2018, 11:28 am

    Evident că nu se vor contrui NICIODATĂ aceste spitale. Atâta timp cât nu-și vor putea “trage” cele 20%-30% din bani, nu se va contrui nimic. Și este mare păcat că în secolul XXI încă mai sunt regiuni mari din România unde se trăiește ca în ….Epoca de piatră.

    Cu speranța că se va schimba ceva în bine.

    JEBELEANU

Lăsați un comentariu


Europa

Compromis pe condițiile de muncă ale transportatorilor. Concesiile făcute de Vestul și Estul UE

Iulian Soare

Negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre au ajuns joi dimineaţa la un preacord pentru reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, subiect ce face obiectul… Mai mult

Stiri

Autonomia limitată a regiunilor separatiste din Ucraina a fost extinsă cu 1 an

Iulian Soare

Parlamentul de la Kiev a extins joi, cu un an, reglementarea ce conferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării. “Statutul special” al… Mai mult

Stiri

Document / Consiliul fiscal consideră că și guvernul PNL supraestimează veniturile din TVA și accize

Razvan Diaconu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază… Mai mult

Digital

Prim pas spre debirocratizare / Casa de Pensii, Agenția pentru Șomaj și cea pentru Plăți Sociale vor fi conectate la REVISAL

Mariana Bechir

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii vor fi conectate, de… Mai mult

Digital

Ioan Sărmaș, consilier PNL la Primăria Cluj Napoca, numit președinte al Agenției Agenda Digitală

Vladimir Ionescu

Ioan Sabin Sărmaș, consilier local la primăria Cluj Napoca, a fost numit, miercuri, în funcția de președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR),… Mai mult

Stiri

Israel se îndreaptă către organizarea unui al treilea scrutin general în decurs de 1 an

Vladimir Ionescu

Israelul va trece din nou prin alegeri parlamentare anticipate, al treilea în ultimele 12 luni, după ce nici liderul opoziţiei, Benny Gantz, nu a putut… Mai mult

Stiri

Lista amendamentelor acceptate de Guvern la pachetul de asumare a răspunderii. Pledoaria lui Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a prezintat în fața Parlamentului cele trei proiecte de lege pentru care ăși asumă răspunderea, inclusiv cu modificările acceptate în şedinţa de… Mai mult