fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Cu câtă grație ratează România cele 3 spitale regionale

de Mariana Bechir , 5.3.2018

La 326 de milioane de euro se cifrează fondurile europene alocate de UE investițiilor în sistemul de sănătate din România în actualul exercițiu financiar. Însă aproape jumătate din acești bani, 150 de milioane de euro, ar putea fi pierduți, întrucât în patru ani nu au fost realizate nici măcar studiile de fezabilitate necesare celor trei spitale regionale propuse la Cluj, Craiova și Iași.

Proiectele au fost aprobate în iulie 2015 și, conform graficului inițial, construcția lor trebuia să fie deja începută.

Întârzierile sunt atât de mari, încât au determinat-o pe Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională, să declare săptămâna trecută că este foarte îngrijorată de situație și că este puțin probabil ca lucrările să demareze măcar în 2019.

Cele trei spitale trebuie recepționate până în anul 2023, atunci când este permisă ultima cerere de plată, aceasta fiind una dintre condiţii stabilite la negocierea fondurilor europene.

Problemele, varianta oficială

  • România nu avea o hartă a nevoilor din sistemul medical, deși UE ceruse acest document de mai mulți ani. Abia în 2016, în mandatul lui Vlad Voiculescu, a fost realizată hartă.
  • Inițial, consiliile județene nu au alocat terenuri corespunzătoare.
  • Apoi, terenurile s-au dovedit prea mici: În august 2017, fostul ministru al Sănătății Florian Bodog declara că lucrurile “se mișcă foarte repede”, au fost identificate terenurile necesare, se pregătesc documentele pentru transferul lor în proprietatea Ministerului Sănătății. Noul termen avansat – în martie, finalizate studiile de fezabilitate, în aprilie, trimise la Comisiei proiectele.
  • martie 2018Studiile nu sunt realizate, Comisia a fixat o nouă dată limită pentru depunerea lor – trimestrul III. Dacă nu se respectă nici acest deadline, este foarte probabil că se vor pierde cei 150 de milioane de euro. Sau spitalele vor fi realizate în grabă, cu mari concesii făcute la capitolul calitatea lucrărilor.

Situația actuală, așa cum a fost descrisă de premierul Vicorica Dăncilă, după vizita la Bruxelles:

  • la Craiova – trebuie găsit un alt teren
  • la Cluj – mai este nevoie de 1,4 hectare
  • administrațiile locale nu au realizat PUZ-urile (Plan Urbanistic Zonal) sau extinderile de PUZ, și nici partea de utilități, infrastructura. Cele din urmă trebuie să meargă în paralel cu ridicarea spitalelor și pentru anul acesta nu s-au alocat bani.

“M-am întors de la Bruxelles, iar ceea ce am discutat cu comisarul pentru politici regionale m-a îngrijorat foarte mult. De aceea, rog cei trei preşedinţi ai Consiliilor judeţene Iaşi, Cluj şi Dolj să se implice în deblocarea situaţiei terenurilor – şi aici mă refer la Cluj şi la Craiova, dar şi pentru dezvoltarea proiectelor de utilităţi publice, acces la amplasament, PUZ-uri şi alte obiective”, declara Viorica Dăncilă, săptămâna trecută, la întâlnirea cu peședinții de consilii județene.

Problemele, varianta pe surse

În afara celor de mai sus, mai există niște motive care au încetinit ritmul, despre care însă autoritățile nu au vorbit niciodată.

La sfârșitul lui 2016, pe mandatul lui Vlad Voiculescu, se definitivaseră planurile funcționale (cu detalierea spațiului și aranjarea departamentelor, bazate pe nevoile medicale și cele mai bune practici internaționale), iar pe 6 decembrie, s-a semnat Acordul cu Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru consultanța necesară obținerii celor 150 de milioane, din ESI (Fondurile Structurale și de Investiții).

(Citiți și: ”Corina Crețu: Brexitul va scădea cu 15% bugetul UE, România nu va mai avea argumente să ceară fonduri europene mai mari după 2020”)

În martie 2017 ar fi urmat să fie gata studiile de fezabilitate, iar din aprilie se puteau organiza licitațiile pentru construirea celor trei spitale regionale.

Două au fost însă acțiunile părții române care au amânat derularea proiectului:

1. După venirea la putere a alianței PSD – ALDE, autoritățile s-au gândit să rediscute acordul cu BEI și să le ceară studii de fezabilitate pentru toate spitalele din programul de guevrnare – opt spitale regionale și unul republican.

Cei de la BEI le-au explicat că sunt imposibile astfel de servicii din grantul de 1,5 milioane de euro primit din Planul Juncker pentru cele trei unități.

A durat luni de zile până când autoritățile au renunțat la această solicitare, astfel încât, angajarea consultantului s-a făcut cu întârziere.

2. Fostul ministru al Sănătății Florian Bodog a schimbat planurile cu nevoile spitalelor, trimise în noiembrie 2017 la Comisia Europeană și aprobate.

Nevoile fiecărui spital au fost redefinite în funcție de ceea ce au spus profesorii universitari locali care conduc sistemele de sănătate, astfel încât rezultatul a fost dezastruos, cu specificații stabilite, în realitate, în funcție de influența unor universitari locali.

De exemplu, la Cluj, spitalul cu un total de cel mult 900 de locuri pentru pacienți, urma să aibă 120 de paturi alocate psihiatriei.

De asemenea, la cel din Iași nu ar fi avut chirurgie toracică, neurochirurgie, pediatrie, ceea ce încalcă legislația, care precizează că un spital regional de urgenţe trebuie să primească şi să îngrijească toate categoriile de urgenţe. 

Departamentele respective lipsesc deși Direcția de Sănătate Publică le-a cerut, după a declarat pentru Ziarul de Iașidr. Liviu Sta­fie, directorul DSP Iași:

“La o întâlnire de acum un an la Ministerul Sănătăţii în care s-a discutat şi o posibilă structură a SRU (Spital Regional de Urgență – n. red.), eu am cerut 25 de paturi pentru chirurgie toracică, 60 de paturi pentru neurochirurgie şi 50 pentru pediatrie. Ce s-a întâmplat între timp, de ce nu au fost luate în seamă aceste date, nu ştiu să vă spun”.

(Citiți și: ”Corina Crețu: România riscă să piardă fonduri importante. Alocarea fondurilor europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept”)

Noul minsitru al Sănătății, Sorina Pintea, trebuie să refacă planurile stabilite pe mandatul lui Florian Bodog, ceea ce înseamnă că întregul proiect s-a întors în timp la momentul de dinainte de noiembrie 2016, când acestea au fost aprobate la Comisia Europeană.

Ce înseamnă cele trei spitale regionale

  • spitalul regional de urgenţă este definit ca fiind “spital clinic organizat cu o structură de specialităţi, având o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care asigură asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, care nu pot fi rezolvate la nivelul judeţului sau al municipiului în care se află spitalul respectiv, precum şi pentru toate cazurile din judeţele arondate, care nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judeţene, din cauza lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare”.
  • fiecare va costa aproximativ 100 de milioane de euro (fără dotări), din care 50 provin din bugetul european
  • fiecare din cele trei unități va avea între 800 şi 900 de paturi
  • numărul de posturi alocate nu este cunoscut încă, pentru că vor fi modificate reglementările privind normarea fiecărui loc de muncă
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.3.2018

Un raspuns

  1. JEBELEANU
    6.3.2018, 11:28 am

    Evident că nu se vor contrui NICIODATĂ aceste spitale. Atâta timp cât nu-și vor putea “trage” cele 20%-30% din bani, nu se va contrui nimic. Și este mare păcat că în secolul XXI încă mai sunt regiuni mari din România unde se trăiește ca în ….Epoca de piatră.

    Cu speranța că se va schimba ceva în bine.

    JEBELEANU

Lăsați un comentariu


Europa

Germania începe campania de vaccinare anti-coronavirus înainte de finalul anului

Vladimir Ionescu

Germania face pregătiri pentru a începe campania de vaccinare anti-COVID-19 înainte de sfârşitul anului, potrivit cotidianului Bild, citat de Reuters. Ministerul federal al Sănătăţii are… Mai mult

Stiri

Procedura de eșalonare a obligațiilor acumulate în pandemie – Cererile se depun până pe 15 decembrie

Raluca Florescu

Guvernul a aprobat, joi, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eşalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligaţiile bugetare principale şi accesorii… Mai mult

Stiri

Vânzările Dacia au scăzut cu 35% în 2020. Rezultatele grupului Renault, peste așteptări în T3

Vladimir Ionescu

Grupul auto francez Renault a raportat vineri o cifră de afaceri de 10,4 miliarde de euro în trimestrul al treilea, în scădere cu 8,2% în… Mai mult

Europa

UE și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva unor ofițeri GRU pentru atacul cibernetic asupra parlamentului german

Iulian Soare

Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus joi sancțiuni împotriva unor oficiali ai serviciilor secrete din Rusia pentru rolul jucat în atacul cibernetic derulat împotriva… Mai mult

Stiri

Goldman Sachs plătește 2,9 miliarde dolari pentru a închide o serie de investigații la nivel global

Razvan Diaconu

Goldman Sachs a acceptat plata a 2,9 miliarde de dolari către autorităţi de reglementare din întreaga lume, sumă care include o amendă record pentru încălcarea… Mai mult

Stiri

Mega-tranzacție pe piața de energie: CEZ România a fost cumpărată de Macquarie

Raluca Florescu

CEZ Group a aprobat vânzarea activelor sale din România către fondurile administrate de Macquarie Infrastructure and Real Assets (“MIRA”), a anunțat CRZ vineri dimineața. Încheierea… Mai mult

Stiri

Se înființează în DNA Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în Romania

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în ședința de joi proiectul de lege prin care este înființată, în cadrul DNA, Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în… Mai mult