România nu va avea argumente să ceară fonduri europene mai mari, după 2020, în condițiile în care nu a atras nici un euro din fondurile pe care le are la dispoziție prin programul 2014 – 2020, iar bugetul Uniunii Europene va scădea cu 12% – 15%, din cauza Brexit, potrivit comisarului european pentru Politica Regională, Corina Creţu, citată de Agerpres.
„Singura noastră şansă este să maximizăm aceşti bani pe care îi avem până în 2020 şi, pe baza a ceea ce facem în prezent, să ne putem bate pentru ceea ce va fi după 2020. Această finanţare de 23 de miliarde de euro până în 2020 este o sumă care reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea României, întrucât reprezintă peste 70% din investiţiile publice realizate în România”, a declarat Corina Creţu, marţi la o conferinţă cu tema „Fonduri Europene 2017 – un nou început”.
România nici nu are, încă, acreditate autoritățile de management al fondurilor europene, iar comisarul european a făcut apel și la Autoritatea de audit de la Curtea de Conturi a României să accelereze evaluarea autorităților de management și de control de la nivelul ministerelor.
Abia la sfârșitul lunii trecute fuseseră trimise ultimele pachetele de documente necesare acreditării Programelor Operaționale aferente Politicii de Coeziune.
”Nu știu cum mai putem pleda pentru politica de coeziune”
Comisarul European a avertizat că „între ţările net contributoare şi beneficiare au apărut diviziuni” şi că trebuie „să demonstrăm că avem nevoie de aceşti bani. La sfârşitul acestui an, Comisia Europeană trebuie să depună în Parlamentul European bugetul de după 2020 şi nu ştiu cum am putea pleda pentru o politică de coeziune, dacă nu începem să facem plăţi până atunci, să arătăm că noile state membre au cu adevărat nevoie de această politică de coeziune”, a mai spus Corina Creţu.
Uniunea Europeană se confruntă cu „foarte multe provocări: Brexit, migraţia, securitatea internă şi cea externă, lupta antiterorism, existenţa unei armate europene. Privirile se îndreaptă către bugetele cele mai mari, iar fondurile de coeziune, împreună cu agricultura, reprezintă 80% din bugetul total al Uniunii Europene”, a mai spus comisarul european pentru Politică Regională.
Pe de altă parte, ministrul Dezvoltării Regionale și al Fondurilor Europene, Sevil Shhaideh, speră ca, „de la 1 iulie să putem începe rambursarea de sume de la Comisia Europeană. De asemenea, se lucrează intens pentru ca sfârșitul lunii iunie să ne găsească cu marea majoritate a condiționalităților îndeplinite, pentru a putea respecta ținta de absorbție asumată pentru anul în curs, de 5,2 miliarde de euro”, a mai declarat Sevil Shhaideh, citată de Agerpres.
România, campioana birocrației
România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini semnate, cu toate că Bruxelles-ul încurajează proiectele în format electronic.
Creşterea ratei de absorbţie poate creşte „în primul rând prin simplificare, prin trecere la sistemul de depunere a proiectelor în format electronic. România este singura ţară care mai foloseşte vechiul sistem. Practic, beneficiarii, în loc să se concentreze asupra implementării, asupra rezultatelor, se concentrează pe birocraţie, pe parafare, ştampilare (…) pe mii de pagini. Unde este valoarea adăugată? Nu ştiu dacă o ştampilă în plus poate să aducă rezultate mai bune”, a spus Corina Creţu.
Este nevoie de mai multe modificări în legislaţia naţională, pentru trecerea la noul sistem electronic.
Pe de altă parte, „trebuie să avem proiecte de calitate, pentru că este poate pentru ultima dată când avem această mare concentrare de fonduri şi eu cred că România trebuie să facă orice pentru a le folosi. Eu sunt aici pentru a sprijini, pentru a ajuta, joi va fi aici şi preşedintele Comisiei Europene, domnul Juncker, facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ajuta statele membre, inclusiv România, dar nu putem noi face treaba în locul statelor”, a comisarul european.
Corina Crețu s-a aflat în vizită oficială în România, luni și marți, în avanpremiera vizitei pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o va face joi în țara noastră. După întrevederile cu președintele Klaus Iohannis și premierul Sorin Grindeanu, Totodată, Jean-Claude Juncker se va adresa Parlamentului, în şedinţă plenară, informează Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
1.”Trebuie sa avem proiecte de calitate”, dar de unde sa le scoatem, daca Romania nu are un PROIECT DE REINDUSTRIALIZARE, care sa confere directie, viziune si logistica a dezvoltarii – care aduc CALITATE „subproiectelor punctuale” de realizare a acesteia.
2.Proiectul de reindustrializare inseamna sfirsitul exodului si aducerea in TARA a migrantilor economici, irealizabile in alt mod.
3.Reindustrializarea va realiza SINGURA proiectul de durata al imbunatatii educatiei si pregatirii profesionale a noilor generatii care vor asigura forta de munca ocupata in industrie!
4.Daca Romania ar „anunta” acum realizarea si implementarea proiectului de reindustrializare propus guvernului Dragnea/Grindeanu (si refuzat de acesta), socul acestei schimbari de atitudine economica ar asigura fonduri UE la necesarul investitional inca de nebanuit de autorii „cererilor” de imbunatatire a unor proiecte punctuale minore.
5.Pina la urma ce IMBUNATATIRI pot fi aduse la niste proiecte fara orice relevanta asupra dezvoltarii industriale sau agricole, la 10 ani de la integrare?