Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţine într-un comunicat că modificările îi exonerează pe preşedinte, parlamentari, avocaţi, notari şi executori judecătoreşti de răspundere penală pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este funcţionarul, printre care luare de mită şi abuzul în serviciu.
În timp ce deputaţii votau modificările la Codul penal, membri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) discutau proiectul de lege pe care nu îl avizaseră, aşa cum impune legea.
Referitor la amendamentul privind definirea noţiunii de funcţionar public, prin care sunt exceptaţi din această categorie preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, CSM consideră că acesta nu este justificat, pentru că „în acest fel ar fi afectată protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a căror excludere din sfera acestor noţiuni se urmăreşte”.
„Prin acest amendament se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta, pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public sau funcţionar, în sensul art. 147 alin. (1) şi (2) din Codul penal, fapt care este inadmisibil în condiţiile importanţei deosebite a activităţilor desfăşurate de aceste persoane”, susţine CSM.
„Persoanele vizate” sunt – preşedintele, deputaţii, senatorii, notarii, avocaţii şi executorii judecătoreşti.
Printre „infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public sau funcţionar” se numără luarea de mită şi abuzul în serviciu.
Consecinţe: Achitarea unor inculpaţi şi eliberarea unor condamnaţi pentru fapte de corupţie
DNA explică urmările într-un comunicat referitor la modificarea respectivă: „Inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate”.
Pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA, precizează comunicatul.
„Prin această modificare, legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei”, mai spune DNA.
Primarii vor putea acorda contracte rudelor lor
Modificarea unui alt articol din Codul Penal, respectiv cel privind conflictul de interese, se spune în comunicatul DNA, „restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public”.
Primari, de exemplu, ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude.
În prezent, pe rolul instanţelor de judecată, pentru diferite infracţiuni, în cauze care au fost instrumentate de DNA, se află peste 100 de primari şi viceprimari, este bilanţul prezentat în comunicatul celor de la anticorupţie.
