fbpx

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

CSM: Afirmaţiile lui Iliescu, Ponta şi Antonescu privind anchetele legate de referendum lezează independenţa justiţiei

de Mihai Pavelescu 18.9.2012

Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că afirmaţiile lui Ion Iliescu, Victor Ponta şi Crin Antonescu, din 15 august, cu privire la presupuse abuzuri în anchete ale procurorilor aduc atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, relatează Mediafax.

CSM a decis, marţi, admiterea cererii de apărare a independenţei sistemului judiciar ca urmare a prezentării în mass-media a declaraţiilor unor personalităţi politice în legătură cu anchetele Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului.

În şedinţa de marţi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar ca urmare a prezentării, pe mai multe posturi de televiziune, în presa scrisă şi on-line din ţară, a unor afirmaţii făcute de preşedintele onorific al Partidului Social Democrat, domnul Ion Iliescu, de către preşedintele interimar (în perioada 10 iulie-27 august 2012) al României, Crin Antonescu, precum şi de Victor Ponta, prim-ministru al României cu privire la presupuse abuzuri în anchetele pe care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) le efectuează în legătură cu modalitatea de organizare şi desfăşurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.

În 16 august, conducerea CSM a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea verificărilor necesare pentru a se stabili dacă s-a adus atingere independenţei justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia şi a sistemului judiciar, apreciind că afirmaţiile şi declaraţiile publice ale personalităţilor publice menţionate, sunt de natură să se creeze o presiune cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a instituţiilor din justiţie şi a corpului procurorilor români.

Conducerea CSM a apreciat că mesajele publice ale celor trei reprezentanţi marcanţi ai vieţii politice româneşti promovează, direct şi fără echivoc, ideea că justiţia este aservită politic sau, mai mult, controlată politic, aspectele prezentate punând în discuţie atât independenţa magistraţilor, cât şi a sistemului judiciar în ansamblul său, conturându-se ideea unei justiţii care nu corespunde standardelor europene şi care răspunde la comenzi politice.

Verificările efectuate de Inspecţia Judiciară – Serviciul pentru procurori au vizat afirmaţiile cuprinse în articolul “Despre procuratură şi rolul său” publicat, la data de 15 august 2012, de Ion Iliescu pe blog-ul său, declaraţiile efectuate de domnul prim-ministru, Victor Ponta, în cadrul emisiunii “Realitatea de la ora 20.00” – 15 august 2012 şi afirmaţiile a lui Crin Antonescu, preşedinte interimar, făcute în cadrul declaraţiei de presă din data de 15 august 2012.

În urma verificărilor inspectorii judiciari au constatat următoarele:

  • Referitor la alegerile desfăşurate în perioada 2008 – 2009 (alegeri locale, parlamentare, europarlamentare, prezidenţiale şi referendum) au fost înregistrate la unităţile Ministerului Public un număr de 7956 cauze penale (din care 56 cauze au fost soluţionate prin rechizitoriu, în 6531 au fost adoptate soluţii de netrimitere în judecată, iar în 187 cauze cercetările nu sunt încă finalizate);
  • Pe rolul unităţilor Ministerului Public sunt înregistrate în anul 2012 un număr de 632 dosare referitoare la desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012 şi 2052 cauze privind desfăşurarea alegerilor locale;
  • În cele 632 cauze privind referendumul din data de 29 iulie 2012 se efectuează verificări privitor la comiterea unor posibile fraude: persoane care figurează că au votat atât pe listele electorale permanente cât şi pe listele electorale suplimentare; persoane care figurează că ar fi votat dar în realitate nu s-au prezentat la vot; prezenţa pe listele electorale suplimentare a unor persoane cu date de identificare nereale; prezenţa pe listele electorale suplimentare a aceleiaşi semnături în dreptul unui număr mare de persoane;
  • În perioada 2008 – 2012 la nivelul DNA au fost înregistrate un număr de 17 cauze privind sesizarea unor fapte de natură penală comise în cadrul organizării şi desfăşurării alegerilor locale şi referendumului. Dintre acestea, un număr de 5 cauze privesc comiterea unor fapte penale în legătură cu desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012;
  • Prin natura şi amploarea criticilor aduse activităţilor desfăşurate de magistraţi, respectiv prin aprecieri care induc faptul că procurorii acţionează la comandă prin încălcarea chiar a normelor care reglementează competenţa, fiind un instrument de intimidare şi de acţiune împotriva cetăţenilor, au fost încălcate limitele libertăţii discursului politic în raport cu activitatea magistraţilor;
  • Prin discursurile şi afirmaţiile publice, cu caracter politic din data de 15.08.2012, care au pus în discuţie legalitatea activităţii organelor judiciare, s-a adus atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat cu consecinţa afectării independenţei sistemului judiciar şi a independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor;
  • Afirmaţiile de genul celor analizate au rolul de a induce o presiune nejustificată asupra activităţii magistraţilor, cu atât mai mult cu cât procedurile sunt în curs de desfăşurare şi se află în faza de cercetare penală;
  • Prin declaraţiile şi afirmaţiile din data de 15 august 2012 menţionate anterior s-a adus atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său şi a independenţei magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie, informează, marţi, CSM. În legătură cu limitele libertăţii discursului politic, CSM arată că, raportat la activitatea parchetelor, inspectorii au constatat că, potrivit art.1 pct. (4) din Constituţia României consacră expres principiul separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească.

Potrivit acestui principiu, raporturile dintre Legislativ, Executiv şi puterea judecătorească sunt condiţionate de respectarea principiului independenţei magistraţilor şi supunerii lor numai legii, prevăzut de art. 123 din Constituţie.

Potrivit Capitolului VI din Constituţia României, Ministerul Public este inclus în Autoritatea Judecătorească, în secţiunea a 2-a fiind definite atât rolul acestuia, cât şi statutul procurorului.

De principiu, dacă separaţia puterilor în stat nu este în mod clar conturată, atunci realitatea socială este incertă, iar puterea judecătorească nu mai este putere în stat, ci doar o funcţie în stat, astfel că separaţia nu mai este a puterilor, ci a funcţiilor în stat.

Dacă funcţia şi rolul puterii autorităţii judecătoreşti sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept cu toate consecinţele şi implicaţiile socio-economice ce decurg din aceasta.

În contextul în care afirmaţiile şi acuzele provin de la personalităţi publice – angrenate în viaţa politică – acestea dobândesc în mod direct şi inevitabil un pronunţat caracter politic. Din acest moment, factorul politic este cel care interferează cu activitatea unei alte puteri în stat, şi anume autoritatea judecătorească.

Prin afirmaţiile celor trei lideri s-a creat impresia publică referitoare la faptul că scopul activităţii organelor de urmărire penală este acela de a verifica în ce fel cetăţenii care s-au prezentat la referendum au votat şi nu verificarea eventualelor fraude comise în legătură cu procesul electoral prin încălcarea dispoziţiilor obligatorii care reglementează organizarea şi desfăşurarea referendumului (Legea 3/2000 şi Codul penal).

Pentru a evita acest gen de afirmaţii, care reprezintă pericolul de a interfera cu activitatea specifică a unei alte puteri în stat, Convenţia de la Havana pentru prevenirea crimei şi tratamentul delicvenţilor, adoptată la Congresul VIII al ONU (pct. 4), prevede că “statele veghează ca procurorii să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale în deplină libertate, fără a face obiectul unor intimidări, hărţuiri, fără a suferi ingerinţe nefondate şi fără a li se angaja, în mod nejustificat, responsabilitatea civilă, penală sau de altă natură”.

În Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind rolul urmăririi penale în sistemul de justiţie penală, adoptată la data de 6 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegaţiilor miniştrilor, la pct. (11) din capitolul “Relaţia dintre procurorii publici şi puterea executivă şi legislativă” se prevede că „statele trebuie să ia măsurile adecvate pentru a asigura că procurorii publici îşi pot efectua îndatoririle şi responsabilităţile profesionale fără intervenţie nejustificată sau expunere la responsabilitatea civilă, penală sau de alt tip”.

Conform prevederilor pct. 1 şi 2 din Principiile de Bază ale Independenţei Justiţiei (adoptate la al VII – lea Congres al Organizaţiei Naţiunilor Unite – 26 august-6 septembrie 1985, Milano, şi aprobate prin rezoluţiile Adunării Generale 40/32/29 noiembrie 1985 şi 40/146/13 decembrie 1985):

1. “Independenţa justiţiei trebuie să fie garantată de către stat şi prevăzută în Constituţie sau în legislaţia naţională. Este datoria tuturor instituţiilor, guvernamentale şi a celorlalte, să respecte şi să supravegheze independenţa justiţiei.

2. Magistraţii vor decide asupra chestiunilor aduse în faţa lor în mod imparţial, pe baza analizei faptelor şi în acord cu legea, fără nici o restricţie şi fără a fi obiectul influenţelor, incitărilor, presiunilor, ameninţărilor sau intervenţiilor neobişnuite, directe sau indirecte, indiferent din partea cui ar veni sau pentru ce motiv”, arată sursa citată.

“În raport de cele menţionate, într-un stat de drept nimeni nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze asupra întregului sistem judiciar. În caz contrar, persoana care face aceste afirmaţii aduce inevitabil atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei şi reputaţiei magistraţilor”, continuă CSM, adăugând că în raportul Singhvi către Comisia drepturilor omului a ONU din 1987, se precizează că “principiile independenţei şi imparţialităţii sunt pietrele de fundament ale motivării şi legitimităţii funcţiei judiciare în orice stat”.

Prin afirmaţiile făcute în cadrul diferitelor dezbateri cu caracter public, liderii politici menţionaţi au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră libertatea de exprimare. Dreptul la libertatea de exprimare nu este însă unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, CEDO, în cauza “Braford contra Danemarcei”, a decis că “interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”. De asemenea, prin cauza “Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că “activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.

Recomandarea (94) 12 a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, adoptată la 13 octombrie 1994, dorind să promoveze independenţa sistemului judiciar a elaborat mai multe reguli cu valoare de principiu, una dintre acestea vizează obligaţia statelor de a lua măsurile necesare pentru a respecta, promova şi proteja independenţa judecătorilor. Conţinutul acestui principiu constă în obligaţia executivului şi legislativului să se abţină de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independenţa judecătorilor. Pe lângă toate acestea, documentul prevede “că nu ar trebui să fie permis grupurilor de presiune să submineze independenţa sistemului judiciar”.

Analizând rezultatul verificărilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că declaraţiile analizate sunt de natură a aduce atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său şi, considerând întemeiată cererea de apărarea independenţei sistemului judiciar şi a magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie, a procedat la admiterea ei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.9.2012

Lăsați un comentariu


Europa

România are 58 de companii în topul celor mai mari 500 din Europa Centrală și de Est – raport Coface

Adrian N Ionescu

Numărul companiilor din România care au intrat în ierarhia celor mai mari 500 din Europa Centrală și de Est (ECE) a scăzut de la 61… Mai mult

Europa

NATO va decide în februarie dacă rămâne în Afganistan – Jens Stoltenberg

Iulian Soare

O eventuală retragere a NATO din Afganistan va fi decisă la reuniunea din februarie a miniştrilor apărării din statele partenere, a declarat luni secretarul său… Mai mult

Stiri

Analizele și investigațiile paraclinice se pot face oriunde în țară, cu bilet de trimitere – măsura, introdusă prin HG

Vladimir Ionescu

Asiguraţii pot efectua analizele de laborator şi investigaţiile paraclinice oriunde în țară, în baza unui bilet de trimitere din partea medicului. Măsură a fost introdusă… Mai mult

Europa

FT: Ludovic Orban îi critică pe omologii săi din Ungaria și Polonia, care au blocat bugetul UE – pun în pericol asistența economică de care este nevoie

Iulian Soare

Premierul de centru-dreapta al României, Ludovic Orban, îi critică pe omologii săi din Ungaria şi Polonia pentru blocarea bugetului Uniunii Europene, avertizând că poziţia lor… Mai mult

Stiri

Prețurile energiei la consumatorii casnici: cele mai mici din UE la gaze, în ultima treime a clasamentului la energia electrică

Marin Pana

România s-a situat în primul semestru din 2020 pe prima poziție în topul UE al celor mai ieftine gaze naturale livrate consumatorilor casnici și pe… Mai mult

Stiri

Donald Trump a acceptat inițierea tranziției către administrația Joe Biden, după ce Michigan a validat victoria dmeocratului

Iulian Soare

Donald Trump a dat undă verde luni seară, la mai bine de două săptămâni de la anunţarea înfrângerii republicanului în alegerile prezidenţiale din SUA, deschiderii… Mai mult

Europa

Joe Biden o va nominaliza pe Janet Yellen, prima femeie în funcţia de secretar al Trezoreriei SUA. Alți membri ai guvernului

Adrian N Ionescu

Joe Biden, preşedintele ales al Statelor Unite, urmează să o nominalizeze pe Janet Yellen (foto), fostă preşedinte a băncii centrale a SUA (Federal Reserve, Fed),… Mai mult