CSAT a aprobat vineri ”liniile generale de mandat” ale României la summitul NATO de la Varsovia.
În cadrul unei declarații de presă în care a trecut în revistă deciziile adoptate la ședința CSAȚ desfășurată la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a făcut o precizare importantă: aceste linii generale vor fi ”actualizate și adaptate în funcție de negocierile din interiorul Alianței și în funcție de contextul internațional”.
Pe data de 13 martie, Administrația Prezidențială anunța: ”Mandatul pe care România îl va susține la Varșovia va fi supus validării în cadrul viitoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.
Față de fermitatea inițială, președintele anunță practic, vineri, un mandat aproximativ, care poate îngreuna poziția de negociere a reprezentanților României care vor participa peste 2 săptămâni la ministeriala NATO, acolo unde se vor definitiva deciziile ce vor fi formalizate la Varșovia.
O serie de oficiali români, printre care s-a numărat și președintele Iohannis, au sesizat în ultima perioadă pericolul de debalansare a forțelor NATO prezente pe granița de Est în avoarea părții de Nord, la summit-ul de la Varșovia de luna viitoare putând să se adopte decizia ca cele 4 batalioane NATO să fie amplasate în Polonia și cele 3 State Baltice.
Din declarația făcută de ministrul britanic Philip Hammond pe 21 mai, după o reuniune a miniștrilor de Externe ai Alianței, a reieșit că o astfel de decizie strategică se conturează tot mai clar, însă o variantă de ultim moment fiind aceea de păstrare a numărului de militari ai Alianței trimiși în Est, dar împărțirea acestora nu în 4, ci în 5 unități.
”Se pare că vor fi 4, poate 5 batalioane, care să joace rolul de avertizori. Nu intenționăm ca scopul acestor forțe să fie unul agresiv”, a explicat reporterilor Philip Hammond după reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de Externe.
În acest moment, pe lângă scutul antirachretă de la Deveselu, România poate contribui la asigurarea securității părtii de sud a graniței NATO prin constituirea unui grup naval comun al Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră, în cooperare cu Bulgaria și Turcia.
Eforturi diplomatice
Pe data de 12 mai, după o întrevedere cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, președintele Klaus Iohannis a anunțat prioritățile României pentru Summitul NATO de la Varșovia, pe care le-a discutat inclusiv cu înaltul reprezentant al Alianței. ”Este importantă asigurarea unei prezențe credibile și predictibile a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic”, spunea președintele Iohannis.
Jens Stoltenberg știa încă din ianuarie această abordare. Pe 21 ianuarie, ministrul Apărării Mihnea Motoc se întâlnea cu secretarul general al NATO și transmitea că ”în regiunea extinsă a Mării Negre ar trebui agreate și implementate, în noul context de securitate, măsuri pragmatice de apărare şi descurajare adaptate specificului zonei”.
Tot pe 12 mai, ministrul Mihnea Motoc se afla într-o vizită oficială la Londra, la invitația secretarului britanic al Apărării, Michael Fallon. “Discuțiile se vor axa pe identificarea unor modalități de susținere reciprocă în vederea pregătirii agendei Summitului NATO de la Varșovia, din 8-9 iulie”, preciza comunicatul MApN.
Pe 24 mai, premierul Cioloș anunța după o întâlnire cu vicepreședintele american Joseph Biden: ”Am avut promisiunea sprijinului, în cadrul summitului de la Varșovia, pentru ca această cooperare la Marea Neagră să fie susținută de NATO”.
