Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a declarat miercuri că în ultima şedinţă a CSAT s-a convenit ca, până la sfârşitul anului, România să cumpere o primă aeronavă prezidenţială, pe viitor flotila specială urmând să crească, ”potrivit practicii europene”, la 3-5 aeronave.
De menționat că în comunicatul oficial emis de Administrația Prezidențială după reuniunea CSAT subiectul aeronavei prezidențiale nu a fost menționat.
“Am fost în CSAT. Acolo am făcut o prezentare a comisiei numite, care este planul nostru de acţiune. Nu s-a vorbit despre bugetare, decât că avem un punct fix- rectificarea bugetară. Guvernul anterior nu ne-a lăsat un buget şi nici nu avea cum pentru acest lucru, iar comisia nu era activă când s-a stabilit bugetul acesta. S-au făcut doar paşii de lucru – cu ce se va merge, cum se va face analiza de oferte, cum va scrie ANAF o procedură special pentru această achiziţie, care, probabil, din motive de economie, va fi una “govern to govern“ cu unul din statele europene. Ne propunem, în cazul în care totul merge bine, ca la sfârşitul anului să avem o primă aeronavă cumpărată“, a declarat Dan Costescu citat de Mediafax.
Ministrul Transporturilor a mai spus că Guvernul va lua legătura cu toate celelalte guverne ale ţărilor din UE.
“O aeronavă prezidenţială de obicei se cumpără după cel puţin 3 sau 4 ani de zbor, pentru că atunci are un anumit istoric şi poţi să ştii mai multe despre ea“, a adăugat ministrul Transporturilor.
Întrebat dacă Guvernul intenţionează să cumpere una sau mai multe aeronave, Costescu a vorbit despre practica europeană, respectiv despre “o flotilă prezidenţială“.
“Este rostul comisiei de a stabili structura flotilei prezidenţiale. Nu pot anticipa, pentru că avem o comisie de 20 de oameni cu peste 7 sau 8 ministere, cu specialişti în aviaţie. Practica europeană este să aibă flotile între 3 şi 5 aeronave, practica europeană de la care nu putem să ne abatem. O să vedem, pentru că noi suntem mai zgârciţi ca ceilalţi şi probabil că vom avea mai puţine“, a conchis Dan Costescu.
Aeronava prezidențială, motiv de dispute politice și politicianiste
Administrația prezidențială nu mai are la dispoziție o aeronavă oficială pentru deplasări din 2013, după o îndelungată dispută între, la acea dată, premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu.
Scenariul cumpărării unui avion nou a apărut însă pentru prima dată după 1989 în timpul guvernării Tăriceanu, în vara anului 2007.
Pe fondul boom-ului economic, Călin Popescu Tăriceanu, premier la acea dată, şi Teodor Meleşcanu, ministru al Apărării, au introdus în CSAŢ propunerea de cumpărare de noi avioane pentru flotila prezidenţială.
Agreeată iniţial, ideea a fost abandonată după intrarea în criză, pe fondul unor critici susţinute ale PSD, care îl acuza pe Traian Băsescu de “cheltuirea iresponsabilă a banului public”.
Pe 28 februarie 2013, fostul ministru Relu Fenechiu spunea că “Tarom ar trebui să renunţe la aeronava prezidenţială Airbus A 310, care produce anual o gaură de 7 milioane de euro în bugetul TAROM”.
Disputa în jurul utilizării aeronavei Airbus a fost prefaţată de Victor Ponta, care în decembrie 2012 a comentat, legat de Bugetul de Stat: “Şi la Administraţia Prezidenţială vom face reduceri. Faptul că ditamai avionul stă pe pistă câte trei zile să se plimbe preşedintele la Bruxelles, la Consiliul European… La noi se închiriază de la Tarom ditamai avionul pentru preşedinte şi câţiva din jurul lui.”
La scurt timp după ce Relu Fenechiu a anunţat deschiderea unor discuţii ale Ministerului Transporturilor cu Administraţia Prezidenţială pe tema aeronavei Airbus, Traian Băsescu a luat, în martie 2013, decizia rezilierii contractul încheiat cu TAROM în 2010.
Fără o aeronavă specială, Traian Băsescu a folosit în deplasările oficiale curse de linie sau a închiriat o aeronavă de la compania lui Ion Ţiriac.
Pentru deplasările sale, Victor Ponta a făcut, prin Guvern, contracte punctuale cu TAROM.
Guvernul României a adoptat, în august 2013, o ordonanţă de urgenţă care autoriza Ministerul Apărării să încheie un contract de leasing pentru achiziţia unei aeronave speciale destinate transportului primilor oameni din stat.
Actul normativ nu estima costurile achiziţiei şi nici nu oferea indicii asupra tipului de aparat care urma să fie achiziţionat.
Aceste date nu au fost comunicate oficial nici după ce MApN a primit, la rectificarea bugetară, peste 3 milioane de euro pentru a acoperi primele costuri ale achiziţiei. În ordonanţa de rectificare a bugetului s-a spus doar că suma “va fi utilizată exclusiv pentru plata obligaţiilor pe anul 2013, aferente contractului de leasing ce va fi încheiat de minister pentru achiziţionarea unei aeronave destinate şi utilizate exclusiv pentru executarea zborurilor speciale”.
Achiziţia prin MApN a generat dispute în ambele Comisii de Apărare, de la Senat şi de la Camera Deputaţilor.
Şedinţele Comisiei de Apărare de la Senat s-au desfăşurat cu uşile închise. Surse din comisie declarau la vremea respectivă că reprezentanţii PNL au ridicat obiecţia oportunităţii achiziţiei, în contextul lipsei unor date financiare exacte.
Surse oficiale din Ministerul Apărării au declarat pentru cursdeguvernare.ro că negocierile cu diverşi producători au fost sistate în octombrie 2013. Despre banii alocaţi MApN la rectificarea bugetară (dacă au fost returnaţi sau dacă a fost schimbată destinaţia alocării) nu au putut fi obţinute informaţii.
