Cumulând scăderile din lunile martie și aprilie, rezultatul arată că economia funcționează cu aproximativ 14% sub nivelul înregistrat anterior crizei coronavirus, reiese dintr-o analiză realizată de economistul Csaba Bálint, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, publicată pe site-ul OpiniiBNR.ro.

Economistul semnalează faptul că modelele economice, cu rezultate bune în condiții de normalitate, tind să fie mai puțin precise în astfel de situații. ”Cu toate acestea, rezultatele obținute ne furnizează un indiciu clar în legătură cu severitatea șocului resimțit de economia reală. Dacă ne uităm pe un orizont mai îndelungat, observăm că adâncimea declinului actual o depășește cu mult pe cea înregistrată în perioada crizei financiare din 2008-2009”, notează Csaba Balint.

Însă, spre deosebire de 2008-2009 când șocul inițial a fost resimțit prin scăderi consecutive pe parcursul mai multor luni, acum există posibilitatea ca impactul inițial să fie de o durată mai scurtă, astfel încât să vedem cifre mai favorabile pentru luna mai și iunie, în linie cu relaxarea treptată a măsurilor de distanțare socială din această perioadă, subliniază el.

Din perspectiva principalelor sectoare ale economiei (servicii private, industrie și construcții), datele publicate pentru aprilie sugerează că sectorul industriei a suferit cel mai mult, cu un picaj al volumul producției de circa 38% față de luna corespunzătoare din anul precedent. Pe de altă parte, serviciile private par să fi scăzut ceva mai puțin (dar cu performanțe extrem de divergente la nivel sub-sectorial), iar construcțiile au reușit să rămână pe plus în termeni anuali, dar prezintă semne de încetinire.

”Cu privire la evoluția industriei, merită de semnalat că sectorul a arătat performanțe dezamăgitoare încă din a doua jumătate a anului 2018, din cauza slăbirii cererii externe, în principal pe fondul încetinirii creșterii economice din zona euro. Odată cu sosirea epidemiei și implementarea restricțiilor, producția s-a prăbușit, nu doar pe fondul cererii externe ci și pe cel al cererii interne”, punctează economistul.

Analizând datele în funcție de tipul bunurilor, producția bunurilor de uz curent (precum produse alimentare, băuturi, farmaceutice), cele de intermediere (de exemplu produse chimice, de morărit) și industria energetică au suferit mai puțin în comparație cu cea a bunurilor de capital și de folosință îndelungată.

IT&C a tras serviciile în sus

În perioada ianuarie-aprilie, sectorul serviciilor de piață a fost caracterizat de o divergență extrem de ridicată, semnalează Csaba Balint.

Conform datelor publicate de INS, valoarea adăugată brută din acest sector a înregistrat o creștere anuală de 5,6% în T1 2020, în accelerare față de trimestrul precedent (4,9%).

”Această performanță a fost sprijinită în primul rând de segmentul IT&C, care mai mult decât a compensat tendințele nefavorabile observate în alte sub-sectoare, precum cel al serviciilor de piață prestate populației (în principal hoteluri și restaurante) și vânzările auto. Estimările făcute în baza datelor cu frecvență lunară sugerează că anul a început deosebit de bine, dar situația s-a inversat cu rapiditate începând cu luna martie, iar pentru aprilie cifrele deja indică o contracție extrem de severă”, se arată în analiză.

Tendințele sub-sectoriale au continuat să prezinte evoluții divergente în luna aprilie. Anumite grupe, precum serviciile prestate populației și-au adâncit pierderile ca urmare a restricțiilor impuse, transportul aerian practic s-a prăbușit, iar vânzările auto, de asemenea au avut mult de suferit.

Pe de altă parte, există și segmente care au fost reziliente sau chiar au reușit să beneficieze în urma condițiilor generate de criza sanitară. În această categorie putem regăsi, printre altele, activitățile din domeniul tehnologiei informației sau serviciile de curierat.

Pe lângă aceste domenii și construcțiile au arătat o evoluție robustă. În T1, valoarea adăugată brută a sectorului a marcat un puternic avans anual, de circa 23%.

”Corelația între cifrele din conturile naționale trimestriale și indicele volumului lunar al lucrărilor de construcții indică o relație mai puțin strânsă, cu toate acestea, datele raportate pentru aprilie (+12,1% ritm anual) ne lasă de înțeles că efectele pandemiei au fost mai limitate în cazul acestui sector (Grafic 6). Reziliența acestui domeniu semnalează faptul că dezvoltatorii imobiliari au preferat să continue proiectele în curs de derulare în pofida dificultăților generate de coronavirus”, se arată în analiza citată.