Situația socială și a ocupării forței de muncă în UE a rămas critică în al patrulea trimestru al anului 2012, numărul locurilor de muncă fiind în scădere la nivel global și rata șomajului în creștere, în timp ce situația financiară a gospodăriilor a rămas gravă, potrivit celui mai recent Buletin trimestrial al Comisiei Europene privind ocuparea forței de muncă și situația socială.
În anumite state membre, efectele negative ale reducerilor bugetare și ale creșterii impozitelor asupra ocupării forței de muncă și a nivelului de trai sunt tot mai evidente. Buletinul indică totodată că imigrarea netă din afara UE a încetinit și că, în plus, criza a afectat negativ natalitatea.
Șomajul a continuat să crească în ianuarie 2013, afectând 26,2 milioane de persoane în UE (19 milioane în zona euro), adică 10,8% din populația activă (11,9% în zona euro). Decalajul în materie de rată a șomajului între sud/periferie și nordul zonei euro a ajuns la valoarea fără precedent de 10 puncte procentuale în 2012. PIB-ul UE s-a contractat cu 0,5% în cursul celui de-al patrulea trimestru din 2012, aceasta fiind cea mai mare scădere de la începutul anului 2009. Nivelul global al ocupării forței de muncă în UE a scăzut cu 0,4% în 2012, evoluții pozitive fiind înregistrate doar în ceea ce privește munca cu fracțiune de normă. Numai în al patrulea trimestru din 2012, nivelul ocupării a scăzut cu 0,2% în comparație cu trimestrul precedent.
Cheltuielile pentru protecția socială scad mai rapid decât în perioadele anterioare de criză economică
Contractarea bugetelor publice a afectat negativ ocuparea forței de muncă, atât în mod direct, prin reducerea ocupării în sectorul public, cât și indirect, prin reducerea cererii macroeconomice agregate. Modificările sistemelor fiscale și de protecție socială și reducerile salariale din sectorul public au generat reduceri semnificative ale nivelului veniturilor reale ale gospodăriilor, exercitând o presiune puternică asupra standardelor de viață ale gospodăriilor cu venituri scăzute. Reducerea cheltuielilor și majorarea impozitelor au un impact diferit asupra grupurilor cu venituri ridicate și cu venituri scăzute. Analiza arată că este esențial ca reformele bugetare să fie concepute cât mai prudent, astfel încât categoriile cele mai defavorizate să nu fie afectate într-un mod disproporționat, așa cum s‑a întâmplat în unele țări (de exemplu, Estonia și Lituania). Procentul populației UE care se confruntă cu dificultăți financiare rămâne cu mult peste nivelurile observate în ultimii zece ani, acest fenomen afectând aproape una din patru gospodării cu venituri scăzute.
În faza incipientă a crizei, cheltuielile de protecție socială au jucat un rol important în ceea ce privește compensarea pierderilor de venituri ale gospodăriilor populației și au contribuit la stabilizarea economiei. De la jumătatea anului 2010, impactul a început să scadă, iar în 2012 acesta era neglijabil, chiar și în țările în care șomajul a continuat să crească. Această reducere a cheltuielilor sociale a fost mult mai puternică decât în perioadele precedente de recesiune, reflectând în parte nevoile excepționale de consolidare bugetară în contextul crizei monedei euro. Ea a neutralizat funcția de stabilizare economică a sistemelor de protecție socială în multe state membre și este posibil să fi contribuit la agravarea recesiunii, cel puțin pe termen scurt.
Niveluri record ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor
Nu numai că șomajul în rândul tinerilor a atins un nou nivel record în întreaga UE (23,6% din tinerii activi erau șomeri în ianuarie 2013), dar și perioadele de șomaj au avut tendința de a deveni mai lungi pentru această categorie de populație. În trimestrul trei din 2012, 7,1% din tinerii activi nu aveau un loc de muncă de mai mult de un an, față de 6,3% în anul precedent. Această tendință antrenează riscul major ca tinerii să se distanțeze de piața forței de muncă și de societate în ansamblu. Numărul tot mai mare de tineri sub 25 de ani care nu lucrează și nici nu urmează studii și cursuri de formare, în prezent de aproximativ 8 milioane, este la rândul său un motiv major de îngrijorare.
Criza afectează natalitatea
Buletinul trimestrial analizează și efectele negative ale crizei asupra natalității. Începând din 2009, natalitatea și-a încetat creșterea și s-a stabilizat la puțin sub 1,6 copii pe femeie în UE-27. Vârsta medie a femeilor la nașterea copilului a continuat să crească și a atins pragul de 30 de ani. Pe de altă parte, speranța de viață a continuat să crească și a ajuns la 77,4 ani pentru bărbați și 83,1 ani pentru femei. Migrația din afara UE a scăzut comparativ cu vârful din 2007, dar chiar și în 2011, UE-27 a înregistrat o creștere netă de ½ milion, adică 1 imigrant din afara UE la o mie de locuitori din UE. Numărul cetățeniilor acordate a crescut, atingând aproape un milion. Provocările pe termen lung pe care le reprezintă pentru piețele forței de muncă ale UE scăderea și îmbătrânirea forței de muncă rămân cât se poate de serioase.
