Premierul maghiar, Viktor Orban, a anunțat miercuri organizarea unui referendum care va avea ca obiect cotele impuse de Uniunea Europeană pentru relocarea refugiaților ajunși în Italia și Grecia, scrie ABC News.
În Grecia, criza refugiaților ia o nouă turnură, după ce Macedonia și alte state din Balcani au introdus în weekend reguli mai dure la graniță.
La Viena, Austria și nouă state de pe ruta Balcanilor de Vest vin cu propriile lor propuneri pentru rezolvarea crizei refugiaților. Planul lui Jean-Claude Juncker, aruncat în aer.
Întrebarea de la referendum a fost trimisă deja Biroului Național Electoral. Cei care se vor exprima la urne împotriva relocării imigranților în Ungaria, a spus premierul Orban, vot vota pentru independența Ungariei, nu doar pentru respingerea cotelor obligatorii.
Ungaria nu a mai organizat din 2008 vreun referendum, în pofida numeroaselor cereri pentru susținerea unui astfel de scrutin în legătură cu închiderea magazinelor în zilele de duminică.
Sumitul de la Viena al statelor de pe ruta Balcanilor de Vest
Miercuri, la Viena s-a desfășurat summitul “Să gestionăm împreună migrația”, la care au participat, pe lângă reprezentanții țării gazdă, miniștri de interne și externe din statele situate pe așa-numita rută a Balcanilor de Vest – Slovenia, Croația, Bulgaria, Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia.
Cele 10 state au semnat un acord în care se spune că fluxul de refugiați trebuie limitat, din cauza îngrijorărilor privind securitatea, a lipsei de resurse și a provocărilor pe care le ridică integrarea imigranților.
Declarația emisă la finalul reuniunii menționează că dreptul la azil nu include și alegerea unei “țări preferate”.
Documentul mai cere standarde comune de înregistrare și criterii comune de eligibilitate în ceea ce privește statutul de azilant.
Grupul face apel la statele Schengen să refuze intrarea pe teritoriul lor a celor carre nu îndeplinesc condițiile de intrare, precum și a celor care intră dar nu folosesc oportunitatea pentru a solicita azil.
Atena, principala poartă de intrare a imigranților, nu a fost invitată la reuniune.
Ministrul de externe austriac, Sebastian Kurz, a justificat decizia spunând că Atena a dovedit că nu este interesată de reducerea afluxului de migranți și, până acum, nu a făcut altceva decât să-i îndrume spre Macedonia, de unde aceștia se îndreaptă spre Vestul UE.
Austria a provocat o reacție furioasă din partea UE, săptămâna trecută, după ce a anunțat că plafonează numărul de imigranți pe care este dispusă să-i primească – doar 80 cereri de azil înregistrate pe zi și 3.200 de refugiați lăsați să tranziteze țara spre Germania.
Decizia este considerată o sfidare la adresa UE și a Germaniei, încalcă legislația europeană și cea internațională, și subminează eforturile Germaniei de a impune o soluție comună.
Miercuri, premierul grec Alexis Tsipras a discutat cu Angela Merkel. Întâlnirea de la Viena a provocat furia Atenei care a obținut la ultimul Consiliu European o amânare până în martie a eventualei sale izolări în Schengen, dar acum se vede lovită nu numai de acțiunea pe cont propriu a statelor din Vișegrad, care au stabilit cu Macedonia și Bulgaria oprirea intrării imigranților sosiți din Grecia, ci și de această alianță condusă de Austria, țară ce colaborează și cu V4 (Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia).
Imigranții afgani, blocați în Grecia
Statele balcanice au introdus reguli mai dure la frontierele cu Grecia, așa cum s-a stabilit cu V4, Macedonia fiind prima țară care nu le mai permite afganilor (începând din weekend) să intre pe teritoriul său.
Ministerul de Interne elen a declarat miercuri că aproximativ 12.000 de persoane au fost blocate în Grecia de când Macedonia a început să-i respingă pe imigranții din Afganistan și a încetinit ritmul acceptării pe teritoriul său a refugiaților din Siria și alte zone de conflict.
„Acum sunt 12.000 de persoane. Mâine ar putea fi de 14.000, iar poimâine, 16.000”, a declarat miercuri ministrul elen pentru Migrație, Yiannis Mouzalas.
Grecia a deschis în nordul țării o a doua tabără pentru imigranți, pentru a face față noii situații create de blocarea granițelor de către vecinii săi.
Aproximativ 1.000 de solicitanți de azil din Siria și Irak au fost transportați miercuri în tabăra de lângă orașul Salonic, în timp ce mai mulți imigranți afgani au fost duși în Atena.
Croația aplică un tratament asemănător
Mai mult de o mie de imigranți, majoritatea sirieni, sunt blocați de câteva zile în Serbia și așteaptă să treacă în Croația.
Croații nu mai permit de câteva zile decât trecerea unor grupuri mici de refugiați, cei mai mulți dintre imigranți, inclusiv copii, fiind returnați fără explicații.
Unii dintre ei așteaptă și de patru zile pe vreme rece în orașul de frontieră din Serbia Sid.
Amnesty International, îngrijorat de situația umanitară
Înaltul Comisar pentru Refugiați al ONU, Filippo Grandi, se află la Atena pentru a discuta cu premierul Alexis Tsipras și alți oficiali ultimele evoluții.
Pe de altă parte, Amnesty International a atenționat, miercuri, la prezentarea Raportului 2015 – 2016, că Uniunea Europeană este prea concentrată pe menținerea migranților în afara granițelor sale și a eșuat să ia măsuri umanitare care să împiedice moartea imigranților în timpul încercării de a traversa Mareea Egee.
Anul acesta, peste 110.000 de persoane care fug de conflictele sau sărăcia din țările lor au intrat în Europa, iar alți 400 de imigranți au murit în timp ce traversau Marea Egee în bărci supraaglomerate.
