Uniunea Europeană a avertizat luni că există riscul unei catastrofe umanitare dacă statele membre nu se mobilizează urgent pentru a rezolva primirea refugiaților, în condițiile în care zeci de mii de imigranți traversează acum Balcanii pentru a ajunge în nordul continentului și iarna aproape că a venit.
Peste 770.000 de persoane din Orientul Mijlociu și nordul Africii au sosit anul acesta în Europa numai pe mare, depășind cu mult capacittățile de primire ale țărilor prin care au intrat (Grecia și Italia), dar și ale Germnaiei, principala țară de destinație.
Statele membre au promis că vor asigura experți și fonduri și că vor prelua cotele ce le revind din redistribuirea a 160.000 de refugiați, însă până acum nu există niciun progres semnificativ în acest sens.
„Uniunea Europeană trebuie totul pentru a evita producerea unei catastrofe odată cu sosirea iernii”, a avertizat Jean Asselborn, ministrul de Externe al Luxembourgului, la finalul reuniunii de luni a Consiliului miniștrilor de interne din UE, adăugând: „Nu putem lăsa oamneii să moară de frig în Balcani”.
Potrivit unei situații la zi prezentate luni de Comisia Europeană, situația promisiunilor și a respectării acestora de către statele membre, se prezenta astfel:
- Au fost trimiși 157 de experți care să ajute la înregistrarea imigranților, deși au fost solicitați 374
- Au fost trimise 353 de gărzi de frontieră, dar cererea este 743 de agenți
- 14 state din cele 28 au anunțat până acum un total de 2.284 de locuri de cazare (trebuie relocați 160.000)
- Au fost preluați efectiv doar 86 de refugiați (din 106.000 petnru care s-au instituit deja cote obligatorii)
- Au fost relocați 560 de persoane, deși ar trebui repatriați zeci de mii de solicitanți de azil neeligibili
România a trimis 11 experți, 22 de agenți pentru Frontex și a anunțat până acum 300 de locuri disponibile pentru preluarea refugiaților, deși cota ce-i revine din primul lot, de 106.000 de imigranți este de 4.180 persoane.
Până acum, trei țări – Croația, Serbia și Slovenia – au cerut activarea Mecanismului european de protecție civilă, pentru a primi ajutor material (corturi încălzite, saci de dormit, materiale medicale, paturi etc.) și experți care să-i ajute la înregistrarea refugiaților și la analizarea cererilor de azil.
Ministrul de Interne Bernard Cazeneuve a fost singurul care a anunțat planuri concrete importante: în următoarele săptămâni și luni vor fi preluați toți cei 30.000 de imigranți care-i revin Franței.
„UE nu poate amâna luarea deciziilor urgente și nu poate sta pe gânduri atunci când trebuie să le aplice”, a mai spus ministrul francez de Interne, citat de The Telegraph.
„Vrem să punem presiune pentru a ne asigura că lucrurile care au fost decise vor fi aplicate. Suntem pur și simplu prea lenți”, deși numărul imigranților ce continuă să sosească este în continuarea mare, a declarat și ministrul de Interne german, Thomas de Maiziere.
ONU avertizează că lipsa de acțiune pune în pericol, în primul rând, viața copiilor, cei mai vulnerabili dintre refugiați. Aproximativ 700 de copii solicită zilnic azil în statele UE, potrivit ONU.
În afara zecilor de mii de imigranți aflați în tranzit pe ruta Balcanilor, alți aproximativ 600.000 de sirieni se se vor îndrepta în următoarea perioadă spre Turcia, potrivit estimărilor, iar cei mai mulți dintre nu vor rămâne acolo ci își vor continua drumul spre Europa, în pofida sosirii iernii.
Germania este depășită de situație
Germania și-a atins limitele de cazare și nu are capacitatea de a găzdui peste 300.000 de refugiați ce urmează să mai sosească până la sfârșitul anului, potrivit unui raport realizat de Ernst & Young.
Agenția afirmă că Germania este capabilă să găzduiască doar jumătate de milion de imigranți, un număr de persoane care aproape că intrat deja în această țară, ceea ce înseamnă că Berlinul trebuie să găsească soluții urgente pentru aproximativ 370.000 de alți refugiați.
Aproape trei sferturi dintre cele 300 de autorități locale intervievate în sondajul Ernst&Young au declarat că principala problemă o constitue adăpostirea imigranților și se tem că estimările făcute până acum nu sunt realiste.
Majoritatea acestor administrații susțin că nu vor majora taxele pentru a face față noilor cheltuieli, dar una din patru ia în considerare o astfel de posibilitate.
