Preşedintele francez Francois Hollande i-a cerut luni premierului Manuel Valls să formeze un nou guvern, în dorinţa de a-şi impune voinţa politică asupra membrilor rebeli ai cabinetului care au criticat politica economică a Franţei.
Surprinzătoarea decizie vine la doar o zi după ce ministrul Economiei, Arnauld Montebourg, a afirmat, într-un interviu pentru Le Monde, că politica economică a Franţei trebuie revizuită, că este vremea ca francezii să ştie că guvernul a eşuat în politicile sale economice.
Ministrul, membru al Patidului Socialist la rândul său, a pus sub semnul întrebării ceea ce el a calificat drept „obsesia” Germaniei față de rigoarea bugetară.
„Trebuie să ridicăm tonul. Germania este prinsă în capcană de politica de austeritate pe care ea a impus-o întregii Europe. Când spun Germania, vreau să vorbesc despre dreapta germană care o sprijină pe Angela Merkel. Franța nu vrea să se alinieze la axiomele ideologice ale dreptei germane”, a spus ministrul Economiei.
(Citiți și: ”Valentin Naumescu / Căderea (guvernului) Franţei şi gâlceava socialiştilor cu ei înşişi”)
Apropiaţii prim ministrului au afirmat că Arnauld Montebourg a depăşit limita cu afirmaţiile sale. Iar preşedintele Francois Hollade a încercat să se arate împăciuitor şi a spus că va încerca să îşi convingă partenerii europeni să modifice politica economică pentru a „acorda prioritate creşterii economice”.
Numai că ministrului Economiei i s-a alăturat şi cel al Educaţiei în criticile aduse politicilor lui Francois Hollande. Benoit Hamoni a cerut şi el preşedintelui francez să modifice politicile economice prin impulsionarea cererii – sporind puterea de cumpărare a populaţiei -, în detrimentul politicii de reducere a cheltuielilor, și să blocheze demersurile cancelarului german Angela Merkel de a stabili politica economică europeană.
În urma acestor declaraţii, premierul Valls a prezentat luni dimineaţa demisia întregului cabinet, dar tot el a fost desemnat de preşedinte să formeze, până marţi, o nouă echipă „în coerenţă cu orientările definite de şeful statului”.
Este prima criză guvernamentală de la numirea în funcţie a lui Manuel Valls, care i-a succedat lui Jean-Marc Ayrault după deruta din sânul stângii franceze în urma înfrâgerii usturătoare în alegerile locale de la sfârşitul lunii martie.
Economia Franţei – după două trimestre de stagnare, previziunile referitoare la creşterea economică sunt reduse
Cei doi miniştri care au criticat politicile guvernului reprezintă o facţiune a partidului Socialist care contestă din ce în ce mai vocal şi acerb politica economică a guvernului. Reprezentanţii acestei aripi socialiste critică în special reducerea contribuţiilor angajatorilor, care ar trebui să încurajeze crearea de locuri de muncă, şi economiile masive care trebuie fcute pentru a lupta contra deficitului public, ce trebuie adus la sub 3%.
Franţa se află într-o situaţie economică dificilă, după două trimestre de stagnare. Şomajul a atins un nivel istoric: 10% din populaţia activă nu are un loc de muncă, ceea ce înseamnă că la sfârşitul lunii iunie 3,3 milioane de francezi îşi căutau un loc de muncă. De la alegerea lui Francois Hollande la preşedinţie, aproape o jumătate de milion de şomeri a fost înregistraţi în Franţa.
Premierul Manuel Valls vorbea înainte de vacanţa guvernului despre veşti proaste din economie, despre o situaţie „dificilă”, care ar urma să împiedice Franţa să-şi respecte obiectivul de reducere a deficitului.
„Trebuie să reformăm, să reformăm, să reformăm neobosit”, spunea Manuel Valls într-o conferinţă de presă, marcată de promisiunea de a spune „francezilor adevărul” despre starea economiei pe care doar consumul pare să o întreţină.
Ultimele date Eurostat arată că economia Franţei stagnează de două trimestre, iar o primă consecinţă a încetinirii cu obstinaţie a creşterii este că Franţa nu-şi poate permite reducerea deficitelor în marş forţat cu riscul „de a anula creşterea”.
„Acesta este motivul pentru care vom continua să ne reducem deficitul într-un ritm echilibrat, compatibil cu situaţia noastră economică”, a spus Manuel Valls. Premierul a refuzat totuşi să revizuiască în scădere, într-un viitor apropiat, previziunile guvernului care afişeaza un deficit de 3,8% în 2014 şi 3,0% in 2015, conform angajamentelor sale europene.
Premierul francez pregătea un turneu în capitalele europene la intoarcerea din vacanţă, începând cu Berlinul, în septembrie, pentru a obţine ca reducerea deficitelor publice să se poată face în Franţa într-un ritm care să nu sufoce o activitate încă timidă.
Poziţia Franţei primeşte şi susţinerea preşedintelui Băncii Centrale Europene, care pare să fie în favoarea stimulului fiscal în detrimentul austerităţii şi a flexibilităţii fiscale.
Liderii francezi se confruntă cu o popularitate tot mai scăzută
Întreaga criză guvernamentală vine pe fondul unei popularităţi a liderilor de la Paris care a scăzut vertiginos. Un sondaj lansat în weekend arată că popularitatea preşedintelui Francois Hollande se situează la 17%, cea mai scăzută a vreunui preşedinte din 1958 încoace.
La rândul său, Manuel Valls – odinioară un ministrul de Interne foarte popular – a pierdut susţinerea francezilor. În doar o lună cota lui de popularitate a scăzut cu 9 puncte procentuale, de la 45 la 36%.
Fraţa este al cincilea investitor şi al patrulea partener comercial al României
Franţa este al patrulea investitor în România, cu un nivel al investiţiilor în valoare de 5,2 miliarde de euro. Este şi cel de-al patrulea partener comercial, iar schimburile cresc constant: în 2013 au depăşit 6 miliarde de euro.
Chiar dacă relaţia politică nu este una dintre cele mai strânse, în ciuda faptului că ambele guverne sunt de stânga şi în ciuda declaraţiilor oficiailor de la Bucureşti, problema romilor expulzaţi din franţa şi opoziţia Parisului la aderarea la Schengen a României, capitalul francez a continuat să vină în România.
Companiile franceze au poziţii-cheie în economia românească, fie că vorbim despre bănci, industria auto, telecomunicaţii sau retail. Principalele companii de peste 8 mld. euro anual şi marje de profit de peste 5%.
În februarie 2014, în România erau înregistrate 7687 societăţi comerciale cu capital francez (4,02% din totalul firmelor cu participare străină de capital), cu un volum al capitalului social subscris de 2129,79 milioane Euro, respectiv 6,21% din totalul investiţiilor străine directe, arată datele de pe site-ul MAE.
Franţa este pe locul 5 în clasamentul investitorilor străini, după Olanda, Austria, Germania şi Cipru.
În privinţa schimburilor comerciale, România este pe excedent, un excedent ce se menţine de patru ani şi graţie exporturilor Dacia. În 2013, balanţa comercială a înregistrat un excedent de 186,84 milioane Euro, faţă de cel de +55,82 din anul 2012. Franţa se situează pe locul 16 în topul ţărilor cu care se înregistrează excedent comercial.
România exportă în Franţa vehicule, aeronave şi echip. transport (25,7%) ; maşini, aparate, echipamente electrice (25,4%) ; materii textile şi articole din acestea (11,7%); mărfuri şi produse diverse (mai ales mobila): 7,9%; metale comune şi articole metalice (7,4%); mase plastice şi articole, cauciuc (6,97).
În schimb, importă maşini, aparate, echipamente electrice (30,9%); vehicule, aeronave şi echip. Transport (16,4%); produse ale industriei chimice şi conexe (13,2%); metale comune şi articole metalice (9,9%); materii textile şi articole din acestea (8,9%); mase plastice şi articole, cauciuc (6,9%).
