Aproximativ 70.000 de migranţi şi refugiaţi ar putea rămâne blocaţi pe teritoriul Greciei în săptămânile viitoare, din cauza consolidării controalelor impuse la frontiere de către ţări din Balcani şi Europa Centrală, avertizează ministrul grec al Migraţiei, citat de Reuters.
În acest context, cancelarul german Angela Merkel afirmă că Uniunea Europeană nu poate lăsa Grecia „să plonjeze în haos” în faţa afluxului de migranţi. Declarația, citată de AFP, a fost făcută duminică.
Cifrele furnizate de Atena și poziția Germaniei
„Estimăm că numărul persoanelor blocate în ţara noastră ar putea fi între 50.000 şi 70.000. Eu cred că acest lucru se va întâmpla luna viitoare”, a declarat duminică pentru postul Mega TV Yannis Mouzalas.
Aproximativ 22.000 de migranţi şi refugiaţi se află în prezent pe teritoriul grec, a adăugat el.
„Puteţi să credeţi, serios, că ţările din zona euro au luptat până la ultima pentru ca Grecia să rămână în zona euro (…) pentru ca, un an mai târziu, să lăsăm Grecia să plonjeze în haos?”, a declarat cancelarul german într-o emisiune a postului public ARD, îndemnând ca Atena „să nu fie abandonată astfel”.
„Datoria şi obligaţia mea este ca această Europă să găsească un drum comun”, a spus Angela Merkel, subliniind că se află în contact, în mod regulat, cu premierul grec Alexis Tsipras.
Situația din teren
Aproximativ 6.500 de migranți se aflau duminică într-o tabără improvizată în apropiere de satul Idomeni, în nordul Greciei, la frontiera cu Macedonia. Aproximativ alţi 500 s-au instalat într-o staţie de alimentare cu carburant, la 12 kilometri distanţă.
Autorităţile de la Skopje au lăsat sâmbătă să treacă doar 300 de persoane prin acest post de frontieră, care a rămas închis duminică.
Câteva sute de migranţi au manifestat duminică, culcaţi pe şine, de partea greacă a frontierei cu Macedonia, care le era închisă, a constat un jurnalist de la AFP. Mulţi refugiaţi s-au adunat după aceea în apropiere de bariera care desparte cele două ţări şi i-au îndemnat pe macedoneni să-i lase să treacă.
Idomeni a devenit un punct de blocare în urma deciziei autorităţilor de la Skopje, săptămâna trecută, de a le refuza afganilor accesul pe teritoriul macedonean şi de a înăspri controalele documentelor de identitate ale sirienilor şi irakienilor.
Situaţia urmează să se agraveze după ce Slovenia şi Croaţia, state membre UE, au decis vineri, la fel ca Serbia şi Macedonia, să limiteze la 580 numărul bărbaţilor, femeilor şi copiilor care le tranzitează zilnic teritoriul.
Aceste ţări din Balcani au urmat exemplul Austriei, care a decis în urmă cu peste o săptămână să limiteze intrarea migranţilor la 80 de solicitanţi de azil pe zi şi la 3.200 de persoane în tranzit.
Decizia acestor ţări de pe ruta din Balcani a iritat Atena, care şi-a rechemat, săptămâna trecută, ambasadorul de la Viena la „consultări”, în urma unei reuniuni la care Grecia nu a fost invitată.
Cancelarul austriac Werner Faymann a sporit tensiunile duminică, acuzând Atena că se comportă „ca o agenţie de turism”, lăsându-i pe migranţi să treacă liber.
„Grecia a găzduit anul trecut 11.000 de solicitanţi de azil, iar noi 90.000. Acest lucru nu trebuie să se repete”, a declarat Faymann, citat de presa austriacă.
Apelul Suveranului Pontif
În contextul disensiunilor europene în problema migraţiei, Papa Francisc a îndemnat ţările Uniunii să găsească un „răspuns unanim” şi să „repartizeze în mod echitabil sarcinile” între ele.
Papa a salutat duminică, în timpul rugăciunii Angelus, în Piaţa Sfântul Petru, „ajutorul generos” oferit Greciei şi „celorlalte ţări din prima linie” şi a estimat că această urgenţă umanitară „necesită colaborarea tuturor naţiunilor”.
În căutarea unui ipotetic „consens” în gestionarea crizei care divizează Europa ca niciodată până acum, preşedintele Consiliului European Donald Tusk urmează să efectueze vizite, în perioada 1-3 martie, la Viena, Ljubljana, Zagreb, Skopje şi Atena, înaintea summitului UE-Turcia de pe 7 martie.
Miza reuniunii a fost prezentată de către comisarul european însărcinat cu Migrarea Dimitri Avramapoulos, care a avertizat că Europa se îndreaptă către un „dezastru” în cazul unei lipse de „convergenţă” la acest summit, la Bruxelles.
În opinia Angelei Merkel, discuţiile vor viza modul de „restabilire a sistemului (liberei circulaţii) Schengen pas cu pas, cu Grecia”.
Grecia pare însă să conteze pe o scădere a afluxului migranţilor dinspre Turcia.
„Pregătim o campanie de informare destinată Turciei” cu privire la închiderea postului de frontieră de la Idomeni, a declarat ministrul grec pentru Migrare, apreciind că această iniţiativă, alături de mobilizarea navelor NATO la Marea Egee, ar urma să reducă numărul sosirilor în Grecia cu 70%.
Mai la vest, Italia se teme de un „efect de ricoşeu”, potrivit procurorului regional din Lecce, în Puglia, şi se pregăteşte să facă faţă unui posibil aflux de migranţi aflaţi în căutarea unei noi rute către Europa de Nord.
Planul NATO de combatere a traficului de persoane
NATO a propus săptămâna trecută implementarea unui plan de luptă împotriva organizaţiilor de traficanţi care operează la Marea Egee, între Turcia şi Grecia.
Acest plan vizează în primul rând comunicarea permanentă între Paza de Coastă greacă, turcă şi Agenţia europeană pentru protecţia frontierelor externe (Frontex).
Obiectivul acestui plan este să limiteze afluxul de migranţi care tranzitează Turcia şi încearcă să ajungă în Uniunea Europeană.
„Dacă planul NATO este pus în aplicare, ar urma să reducă fluxul migranţilor cu aproximativ 70%”, a estimat Yannis Mouzalas, recunoscând că va fi imposibilă o oprire totală a fluxurilor migratorii.
Grecia le-a cerut partenerilor săi UE un ajutor financiar de urgenţă, pentru a face faţă acestei crize fără precedent, a precizat Mouzalas, fără să precizeze valoarea.
Atena solicită, între altele, corturi, pături, saci de dormit, vehicule de transport şi ambulanţe, a declarat reprezentantul Guvernului grec.
