Preşedintele american, Barack Obama, a anunţat intenţia de a impune noi sancţiuni Rusiei, după atacul separatiştilor ruşi asupra oraşului Mariupol, care a fost sprijinit, finanţat şi alimentat, ”fără nicio îndoială” – potrivit analizelor SUA, de Moscova.
Este doar un indiciu al intensificării presiunilor Occidentului asupra Rusiei, după intensificarea luptelor dintre forţele armate ucrainene şi separatişti.
NATO, UE, SUA şi OSCE s-au mobilizat după atacul cu rachete asupra oraşului port Mariupol de sâmbătă. Separatiştii au spus că au fost provocaţi de forţele ucrainene.
În ciuda intensificărilor presiunilor diplomatice ale occidentalilor, Rusia neagă orice implicare militară în atacul de la sfârşitul săptămânii trecute.
„Suntem profund îngrijoraţi de ultimele încălcări ale acordului de încetare a focului şi de agresiunea – sprijinită de Rusia – a acestor separatişti”, a spus liderul american.
Ameninţările cu sancţiuni economice mai dure sunt distructive, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de presa rusă. Acesta a subliniat faptul că Moscova nu are niciun amestec în evenimentele recente.
„Vedem încercări de deviere de la procesul de pace. Vedem încercări repetate ale Kievului de a rezolva problema prin supunerea sudestului ţării prin forţă”, a spus luni şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov.
La rândul său, Vladimir Putin a acuzat NATO că s-a implicat în operaţiunile militare alături de forţele ucrainene. „O legiune străină a NATO” ar fi prezentă, spune liderul de la Kremlin, în Ucraina.
Guvernul de la Kiev a impus stare de urgenţă în regiunile dominate de rebeli şi a ridicat alerta de securitate pe întreg teritoriul ţării. Armata ucraineană a raposrtat 7 morţi şi 24 de răniţi în ultimele 24 de ore, în urma confruntărilor care sunt cele mai sângeroase din septembrie încoace.
Numărul civililor răniţie este şi el mare, iar 30 de oameni şi-au pierdut viaţa în urma asaltului asupra oraşului-port Mariupol de sâmbătă.
Reuniuni de urgenţă în instituţiile occidentale
Miniştrii de Externe ai statelor UE au fost convocaţi la o reuniune cu tema Ucrainei joi, în timp ce ambasadorii statelor NATO şi al Ucrainei s-au reunit luni la Bruxelles.
SUA au anunţat că iau în considerare toate opţiunile, mai puţin cea militară, de a izola Rusia şi vor acţiona concordat cu partenerii europeni.
Şeful trezoreriei americane, prezent la reuniuni în Bruxelles, a afirmat că există mai multe instrumente pentru a fi folosite împotriva Rusiei, însă nu a precizat care sunt acestea. Pe de altă parte, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a adoptat un ton extrem de dur şi a denunţat atitudinea împăciuitoare manifestastă până acum faţă de Rusia.
„Din nou, atitudinea împăciuotiare încurajează agresorul la acte şi mai violente. Este vremea să ne adaptăm politica şi să o facem pornind de la faptele dure, nu de la iluzii”, a postat acesta pe Twitter.
O eventuală replică a primit de la ministrul de Externe german, Frank Walter Steinmeier, care a afirmat că deşi nimeni nu vrea să impună sancţiuni de dragul sancţiunilor, ofensiva separatiştilor a reprezentat o schimbare semnificativă a situaţiei, care necesită o reacţie.
Miza oraşului Mariupol
Nu se ştie deocamdată cât vor să avanseze rebelii. Occidentalii sunt acum convinşi că Rusia vrea un conflict îngheţat în Ucraina.
Dacă aceasta este situaţia, atunci noua ofensivă are scopul îndepărtării cât mai mult a forţelor ucrainene de cele două regiuni, Lugansk şi Doneţk.
Pe de altă parte, Mariupol este port la Marea Neagră, cel mai mare oraş în regiunile dominate de rebeli şi aflat sub controlul Kievului. Oraşul este un obiectiv tentant pentru că ar crea, în cazul capturării lui, o legătură a doneţkului cu Crimeea şi Marea Neagră. Separatiştii au fost opriţi la intrarea în Mariupol în septembrie anul trecut, avansul lor în oraş fiind imposibil.
