Privite cu detaşare, rezultatele alegerilor europarlamentare de duminică nu sunt de natură să surprindă, oglindind de fapt dimensiunea structurilor din teritoriu ale fiecărei formaţiuni politice participante la procesul electoral. Momentul se suprapune cu criza din PNL, cauzată depunerea mandatelor de către Crin Antonescu și Klaus Iohannis.
Singura surpriză o reprezintă decizia abruptă a PNL de a trece la altă familie europeană, de centru-dreapta, mişcarea putând fi însă explicată – anunțul făcut de Crin Antonescu, potrivit căruia PNL se aliniază la PPE, părăsind grupul ALDE.
O consecinţă internă a unei viitoare afilieri la PPE a liberalilor o va constitui aşezerea politicii autohtone în doar două mari blocuri: de centru-stânga, compus din PSD şi sateliţii PC şi UNPR, şi de centru-dreapta, cu PNL, PDL şi PMP.
Între aceste blocuri rămâne să baleeze, aşa cum a făcut-o în ultimii 20 de ani, UDMR, formaţiune afiliată PPE dar care urmăreşte exclusiv interesul minorităţii pe care o reprezintă.
PNL părăseşte ALDE în favoarea PPE. Motivul şi consecinţa pe plan intern
“Biroul Politic Naţional al PNL a decis cu majoritate de voturi, un vot împotrivă şi trei abţineri, ca PNL să se alăture PPE şi europarlamentarii noştri să facă parte din grupului PPE. Decizia va fi supusă atenţiei şi Delegaţiei Permanente”, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al formaţiunii, Cristina Pocora.
PNL a încercat şi în trecut să schimbe grupul politic european. Primii „germeni” ai acestei schimbări au apărut în 2002, dar tatonări mai serioase au apărut 10 ani mai târziu.
Discuţii pe această temă s-au purtat în 2012, au avut un caracter informal şi nu au fost aprofundate ca urmare a deciziei PNL de a constitui împreună cu PSD alianţa politică USL.
Motivul pentru care decizia de trecere la PPE s-a luat oficial astăzi este intenţia liberalilor de a se distanţa “decisiv” de PSD şi pentru a contracara încercarea acestuia de a acredita ideea că “USL trăieşte”, au explicat pentru cursdeguvernare.ro surse liberale.
Odată cu anunţul trecerii către o familie politică europeană de centru-dreapt, PNL se poziţionează de aceeaşi parte a baricadei cu PDL, membru al PPE, şi PMP, care a depus cerere de afiliere la PPE după constituirea formaţiunii.
După ce situaţia conducerii PNL va fi clarificată luna viitoare, se vor purta discuţii cu celelalte două formaţiuni pentru o construcţie politică comună în viitor, spun sursele citate.
Din PPE mai fac parte UDMR şi PNŢCD. Deocamdată liberalii nu iau în calcul să discute cu PNŢCD.
Încercările lui Călin Popescu Tăriceanu de-a întoarce PNL în alianță cu PSD
Fost preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu încearcă să blocheze mişcarea foştilor săi colegi de partid.
Vineri, cu două zile înainte de alegeri, Călin Popescu Tăriceanu a încercat să revină în partid, anunţând că a acceptat “invitaţia” de a se reînscrie în filiala Satu Mare.
Mişcarea a fost facilitată de preşedintele CJ Satu Mare, Adrian Ştef, care a semnat cererea de adeziune fără să anunţe conducerea centrală.
Adrian Ştef este membru PNL şi este cumnat cu Ovidiu Silaghi, cel care a câştigat pentru PSD, duminică, mandatul de deputat pentru care s-au organizat alegeri anticipate într-un colegiu din Satu Mare.
Conducerea centrală a dizolvat luni organizaţia partidului din acest municipiu şi nu a validat înscrierea fostului preşedinte liberal.
Luni, PNL a mai decis şi excluderea din partid a fostului ministru Radu Stroe, un alt adept al refacerii USL şi al preşedintelui Senatului.
Călin Popescu Tăriceanu a discutat luni dimineaţa şi cu alţi foşti miniştrii liberali- Radu Gerea, Daniel Chiţoiu şi Cristian David, pe care încearcă să-i atragă în proiectul girat de Victor Ponta.
Călin Popescu Tăriceanu a încercat să pledeze cauza USL şi oficial, în interiorul Biroului Politic PNL. Mircea Ionescu Quintus şi Ludovic Orban au fost cei care s-au opus ca preşedintele Senatului să vorbească în BPN, determinându-l să părăsească adunarea.
