E împotriva oricărei reguli de gestiune a unui text jurnalistic – să lași la final ”știrea” în sine – dar sper că demonstrația de până la ea are o mare savoare. Nu poți formula din prima ce urmează, fără un mic inventar a faptelor care tocmai se întâmplă. Așadar :
0), Curtea Constituțională a României (CCR) a admis luni, 27 februarie 2017, într-o decizie istorică și cu consecințe istorice, sesizarea cetățeanului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, 65 de ani, urmărit penal, președinte al Senatului României, copreședinte al ALDE, partid care asigură majoritatea parlamentară partidului de guvernământ PSD, privind un conflict instituțional între Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României.
CCR emite această formulare care, în anii care vor urma, ar putea face diferența dintre responsabilitatea decidentului pus cu mandat, și IMUNITATEA de facto nu doar pentru membrii legislativului, ci și ai executivului. Formularea sună, literă cu literă, așa :
”…sub aspectul controlului asupra legalității/constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu. ”
Cheia 1 : cuvântul magic aici este cel subliniat : ”legalității” – și asta dintr-un motiv simplu : CCR nu are organe de anchetă și nici nu poate interveni să verifice caracterul penal al deciziilor pe care un guvern le ia : cel mult, poate fi sesizată de Avocatul Poporului în privința unei prezumtive neconstituționalități a actului care devine Lege (Ordonanța de Urgență), dar cine poate ști mai bine cum NU acționează Avocatul Poporului decât actualul șef al CCR, dl. Valer Dorneanu, pus, intempestiv, interimar la Avocatul Poporului, la încercarea de puci din 2012?
Azi, marți, 28 februarie, optimiștii statului liberal autentic mai speră în Motivarea Curții și în lămurirea formulării, astfel încât decidenții Penali să ajungă pe mâna procutorilor, și nu a abstracțiunilor CCR – anume că va explica ce anume înțeleg cele 9 zeități din CCR prin ”legalitate” :
eu nu mă număr printre acești optimiști așa că, în timp ce mă rog la Stăpânul Timpului (adică al succesiunii temporale și al cronologiei după care documentele oficiale ale României ajung la Monitorul Oficial) mă aventurez să comitem noi o fericită greșeală,
și scriu exemplele de mai jos: ”răotățile” (cum le numește cronicarul) care colcăie în cutiuța pe care ieri a zornăit-o la urechile noastre Curtea Constituțională a României.
Pornim în demersul nostru de la ”marfa clientului” (imagini și mailuri oficiale) , cu mici dovezi cronologice privind ce se întâmplă de ceva vreme – chiar vremea de la care, având un guvern cu 70% putere, trebuia relansată DEZVOLTAREA României – ca să oferim cititorului ”știrea” și o mică idee de ce-l așteaptă pe-acest picior de plai. Așadar…. :
1) Marfa clientului :
Cazul 1)
Duminică, 5 februarie 2017, ora 6,42 PM – ziua în care premierul Grindeanu a anunțat că guvernul său va retrage Ordonanța 13 – cea de dezincriminare a unor fapte penale : Iată un text :
Referitor ”la existența unui proiect de lege care să modifice Codul Penal și Codul de Procedură Penală, Biroul de presă al Guvernului este abilitat să facă următoarele precizări:
Proiectul de lege la care se face referire nu este asumat de guvern”.
(Mai jos, imaginea comunicatului- PUBLIC- emis de guvern).
UUPS!
După ce premierul Grindeanu a anunțat renunțarea la Ordonanță, la SGG a fost depus un proiect de lege conținând EXACT aceleași prevederi ale Ordonanței : Proiectul urma să fie transmis la Parlament, unde majoritatea condusă de urmăriții penali Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu urma să-l treacă – de această dată transparent, prin legislativ, și nu ”noaptea ca hoții”.
Eu unul, care în 24 de ani de presă fără prezervativ am văzut destule din istoria recentă a României, nu-mi amintesc de DEZICEREA publică a unui guvern față de un proiect de lege depus de miniștrii săi la SGG. Marea problemă e că la SGG chiar se depusese un asemenea proiect, ca o forțare a mâinii pentru guvern. Iar guvernul a fost pus în situația de-a se dezice de acel Cineva…
Dar exemplul de mai sus e unul blând, urmează, tot mai hardcore, tehnica de legiferare a decidentului pentru care Curtea Constituțională a băgat ieri mâna în foc:
Cazul2)
În timp ce lumea era cu ochii pe butelie (aproape la propriu) – pe Ordonanțele Justiției – prin guvern trecea o Ordonanță și mai periculoasă: Ordonanța 9, prin care guvernul suspenda câteva prevederi esențiale din Legea Finanțelor Publice : Erau suspendate pentru un an plafoanele maxime pentru împrumuturile administrațiilor locale.
Problema e alta: Ministerul Finanțelor suspendase doar chestiunile referitoare la creditele de angajament – după un patent folosit și de guvernele anterioare : însă, în drumul spre ședința de guvern, CINEVA ”suspendase” inclusiv reponsabilitatea autorităților locale pentru îndatorarea până la sinucidere a comunităților :
a fost nevoie de intervenția ministrului Finanțelor la Parlament pentru ca aceste prevederi să fie trecute explicit (printr-o măsură de suprareglementare! – pentru a nu exista dubii și derapaje), astfel că ceea ce fusese suspendat prin OUG să fie stipulat într-o lege valabilă un an !
Nu se știe numele acelui CINEVA care a încercat să arunce în aer finanțele locale pentru următorii ani.
Mai jos, imaginea (primită pe un mail, în mod public) prin care ministerul Finanțelor face precizări privind introducerea în Legea bugetului a articoelor suspendate prin OUG :
Problema aceasta, de ”lucru” pe un document al Finanțelor în drumul spre ședința de guvern: ”legalitatea” acestui abuz iresponsabil trebuie decisă de CCR – lasă să se înțeleagă decizia de luni a CCR – Curte care nu are mecanisme de anchetă.
Cazul (cazurile) 3 :
În urmă cu 10-12 ani, fiind redactor-șef la Cotidianul (era alt ziar decât porcăria pe care cititorii de azi o deschid), am publicat un material despre fabrica de falsuri de la SGG. Cred că premier era același domn Călin Popescu Tăriceanu și cred că șef la SGG era dl. Radu Stroe. Funcționa așa:
Un document pleca de la un minister : pe drum, inși din eșaloanele 3 și 4 ale celorlalte ”entități” guvernamentale interesate adăugau sau tăiau câte o prevedere, în funcție de grupurile de interese – ecnomice sau politice – care-i țineau acolo (o notă: Dacian Cioloș nu va vorbi niciodată de asta, dar marea lui problemă Nu au fost miniștrii sau secretarii de stat, ci cei din eșaloanele 3 și 4, pe care nu-i putea da afară dacă voia să-și păstreze sprijin politic pentru guvernul său) :
urma apoi procesul în sens invers :
după adoptarea documentului în ședința de guvern, HG-ul sau Ordonanța mai suferea un rând de modificări în drum spre Monitorul Oficial: mici adăugiri, scutiri, derogări, virgule inversate, date de intrare în vigoare etc, etc :
ei bine : acest gen de intervenție abuzivă – infracțiune, adică – peste legislație NU poate fi declarat ca atare decât prin competența CCR – ne spune, de ieri, decizia CCR privind ”legalitatea” elaborării de legislație de către guvern. Adică de o instituție care nu are instrumente de anchetă și, mai ales, nu are niciun interes să-și bată capul cu interese politico-economice atât de complicate.
(NOTĂ de râsu-plânsu: Îmi amintesc anii 2000-2004 – ai premierului Adrian Năstase – când decidentul guvernamental scotea pe bandă rulantă HG-uri prin care se acordau scutiri de taxe vamale – cu mare impact comercial! – pentru o zi sau două: niște ”băieți” așteptau cu TIR-urile în vamă să iasă Hotărârea, care expira imediat ce-și făceau ei intrarea în România !)
Ei bine – ”Legalitatea” unor astfel de hoții produse cu legea devine, de ieri, de competența CCR și nu a procutorilor sau a mascaților…)
Cazul 4)
Prin 2011-2012, dna. Elena Udrea croise un mecanism diabolic de drenare a banilor publici pentru dezvoltare către clientela politică a PDL din teritoriu : așa numitul PNDI. S-au opus atunci finanțatorii României – toți: FMI, CE, BM – pentru că mirosiseră încercarea străvezie de a aloca banii publici către mafiile locale.
PNDI-ul avea, însă, un fericit dezavantaj : banii erau alocați prin HG.
La această oră, printr-un artificiu făcut de dl. Liviu Dragnea când a devenit vicepremier la Dezvoltare, în 2012, PNDI-ul s-a transformat în PNDL, iar banii nu se mai alocă prin HG, ci prin PRIN ORDIN DE MINISTRU. Adică un singur om decide la cine se duc ZECILE DE MILIARDE DE EURO pentru Dezvoltarea României.
Ei bine : ”LEGALITATEA” UNEI ASTFEL DE ALOCĂRI (aflate azi la pixul Dnei. Sevil Shaideh) VA FI JUDECATĂ NU DE PROCURORI, CI DE CCR – potrivit deciziei de ieri a CCR.
Atenție: e vorba de zeci de miliarde de euro.
Cazul 5)
Există decizii ale demnitarului executiv care au un impact DEVASTATOR în economie – dar pe care nu le mai băgăm în seamă pentru că RĂUL a devenit atât de generalizat, încât nici nu-i mai cuantificăm efectele :
la rând :
A), Deciziile care devin lege sau normă generală și obligatorie se iau fără studiu de impact, adică se iau ILEGAL.
Unele dintre aceste decizii – luate fără să cunoști consecințele – produc efecte majore în economie, în societate, afectând echilibrul general al României.
Decidentul încalcă în mod constant și în formă continuată LEGEA, dar decizia de ieri a CCR îl absolvă de caracterul penal al acestui mod de lucru.
Merită să mai adăugăm că, sub raportul efectelor în economie și societate, Nicolae Ceaușescu a fost împușcat pentru mai puțin : nimeni nu a calculat niciodată câte firme mor, câți oameni rămân pe drumuri, ce profituri-impozite-salarii se pierd, ce efecte perverse se produc în economie și în societate după o Lege, Ordonanță, HG, Ordin de ministru etc, etc. Or, ăștia se aleg la fiecare 4 ani, pentru încă un mandat, pentru a-și vedea în continuare de proiectele sau de afacerile lor, personale.
B), Legea prevede niște avize pentru orice act normativ – unele dintre avize având caracter consultativ.
Decizia CCR de luni, 27 februarie, exonerează de răspundere pe decidentul guvernamental care nu se mai obosește să aștepte aceste avize, care – nu-i așa? – oricum au caracter consultativ, iar decidentul hotărăște apriori că-l doare-n cur de opinia experților.
Și nu plătește, ca și cum ar fi respectat legea ! O spune CCR, care-și arogă monopolul legalității actelor decidentului, deși nu are instrumente de anchetă.
2- Compromiterea marilor teme și confiscarea ”Binomului” SRI-DNA
Într-un text de acum câteva săptămâni scriam – cu naivitate și bună credință – despre marile lucruri pe care dl. Liviu Dragnea le-a ratat prin această șobolănie sinistră a Ordonanțelor pe Justiție. Reiau aici, cu resemnare, aceste adevăruri fără de care societatea în ansamblul ei nu poate merge liniștită la culcare după ce se întoarce acasă de la mitingul din Piața Victoriei:
A); Aducerea în discuție a penetrării sistemului judiciar din România de către Servicii.
Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu ar fi trebuit să fie preocupați pentru fixarea pe agenda publică a acestui subiect
- –, ce însemnă că Justiția e ”câmp tactic” pentru servicii ?
- -, în ce sens și până unde pot Serviciile să se implice în semnalarea ilegalităților de factură penală – altele decât cele vizând siguranța națională ?
Cei doi șefi penali ai Camerelor Legislative ale României au compromis această discuție și – cel mai important și mai grav – și-au alungat și prezumtivii susținători.
Cunosc cel puțin 2 mega-organizații profesionale din Justiție, exasperate de imixtiunea Serviciilor în actul de justiție, pe care Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și le-ar fi putut lua drept aliați.
Însă, cu un amendament: cele 2 organizații de magistrați ar fi ”achiesat” doar la imixtiunea Serviciilor în Justiție – nu ar fi susținut și măsurile de dezincriminare a faptelor prezumtiv penale, trecute și viitoare, ale celor 2 piromani din fruntea Legislativului României.
Asta ne-ar putea duce la ideea (poate ușor paranoică) că cei doi nu vor ”destrămarea Binomului”, ci preluarea lui în concesiune, eventual confiscarea acestuia!
B), Ridicarea problemei sensibile a imixtiunii Serviciilor în economie și societate –
abordare care s-ar fi bucurat de un imens și real sprijin al societății și al mediului de afaceri – ar mai fi tranșat și o altă problemă: cea a interferenței companiilor înființate și susținute de servicii în economia concurențială a României – acolo unde se învârte pelteaua banilor, în zone dubioase dar mănoase din IT, din medicamente, din petrol, din cereale, din construcții etc, etc .
Se pare, însă, că domnii Dragnea și Tăriceanu au preferat, în loc să atace probleme care-i priveau și pe ei, să aleagă calea scurtă, penibilă și, până la urmă penală, a problemelor care-i vizează numai pe ei.
*
A_ PS-ul lămuritor:
Acum putem, în fine, să înțelegem enigmaticul ”decret” al dlui.Dragnea în fața primarilor PSD de săptămâna trecută: cum va fi rezolvată problema legalității și oportunității deciziilor ”decidentului”.
Om vedea cum va arăta motivația CCR privind ”Legalitatea” hotărârilor celor care – Atenție, că e deja în folclor, ”fură cu legea în mână”: Parlamentul poate pune în operă legislativă decizia CCR: Liber la Furat cu Legea!
N-a fost greu – cine și-ar permite să conteste o decizie a Curții Constituționale, un organism la fel de politic precum Parlamentul sau Guvernul :
Pentru cine are, însă, memorie bună, dl. Valer Dorneanu – actualul Președinte a CCR – este una și aceeași persoană care și-a pus la dispoziția PSD complicitatea la încercarea de puci din 2012 :
pe 3 iulie 2012, PSD îl demitea pe vechiul Avocat al Poporului și-l punea, interimar, pe dl. Valer Dorneanu :
Puciștii aveau nevoie de un Avocat al Poporului care să NU conteste la CCR (instituția pe care dl. Dorneanu o conduce azi) Ordonanțele de Urgență neconstituționale ale guvernului Ponta :
Ordonanța privitoare la modificarea limitei de participare la referedum și cea referitoare la faptul că nu pot fi verificate la constituționalitate hotărârile Parlamentului.
Ceea ce Dl. Valer Dorneanu – cel din 2012 și cel de acum – și făcu : Nu Constituția contează, ci ”învingătorii” care o scriu și care o folosesc.
B_ PS-ul inițiaților :
Anul trecut (februarie 2016) – dl. Tudorel Toader, noul ministru al Justiției – pe atunci membru al Curții Constituționale, câștiga – după o veritabilă campanie electorală internă așa cum se procedează – postul de Rector al Universității Iași :
a trebuit să treacă 4 luni – cu blocajele aferente (decani, prodecani, sistem piramidal, șefii coteriilor și beneficiarii finanțărilor etc, etc ) până când numirea să devină efectivă : actualul ministru a rămas în CCR pentru a-și face stagiul de pensie (câteva mii de euro lunar) : universitatea, Educația, țara , puteau să mai aștepte puțin. Așa pune decidentul român problema. Atenție : nu un prost de pe stradă : ci un membru CCR și un intelectual din cei nedormiti de grijile devastatoare ale patriei.
C_ PS-ul tuturor:
Despre cine vorbim, în imaginea de la jos : mailul din 31 ianuarie 2017 – seara fatidică în care guvernul a trecut cele 2 Ordonanțe (la una a renunțat și a trimis-o în Parlament : fusese elaborată la cabinetul dlui. Dragnea – iar a o fi publicat rapid în Monitorul Oficial ar fi complicat rău de tot lucrurile ) :
La ora când guvernul anunța Ordinea de zi a ședinței (8 și 12 minnute seara) , sedința începuse în cel mai bun caz de 12 minute (la 20:00 – cum s-a anunțat oficial), și în cel mai rău, de 27 de minute (când ar fi început de facto) : nicio vorbă de Ordonanțele Justiției, chiar și după începerea ședinței de guvern!
Ăștia-s!
Și nu vor obosi niciodată și asta va fi prioritatea mandatului lor. Să ne pregătim pentru asta.
Imaginea :
9 răspunsuri
Total de acord cu dl Grosu !
Am o intrebare, nu stiu cum as putea-o trimite CCR:
OUG 13 a fost trimis la CCR; CCR nu a analizat-o motivand ca aparuse intre timp OUG 14, de abrogare.
DNA a dovedit nereguli in elaborarea OUG 13 – cine ar fi aflat despre ele daca CCR a refuzat s-o analizeze desi spune ca legalitatea verificarii emiterii de acte legislative ii revine ?
Cine poate verifica CCR daca isi indeplineste indatoririle ?
Adevaratul conflict al cetatenilor este intre cei treji si cei care dorm. Cei care dorm au uitat si uita foarte usor istoria. Articolele Dumneavoastra sunt lungi, intrucat ne reamintesc o parte din istoria pe care trebuie sa ne-o reamintim ca sa nu repetam aceleasi greseli.
Ma bucur ca ati punctat atat problema OUG 13-14, cat si OUG 9/2017. OUG 6 /2017 e si ea dubioasa. Am devenit niste „papitzoi” (in ochii lor) care urmaresc ACELASI FILM PROST , cu ACELASI SCENARIU si cu ACEIASI ACTORI.
Dreapta, stanga sunt mainile aceluiasi personaj (organele 3 si 4). Cetatenii aleg sa urmareasca conflictul dreapta versus stanga, in timp ce suntem distrusi de la temelii, iar dreptul de a spune Adevarul si de a lupta pentru libertatea noastra (dreptul la viata, la libera exprimare, la liberul-arbitru) trece incet si sigur catre „ilegal”, caci „legea” spune ca punctul cetatenilor de vedere este ignorat.
Noi, cetatenii, UITAM CA NOI SUNTEM ACTIONARII acestei corporatii, iar angajatii nostri (cu toate institutiile lor) ne iau dreptul de decizie in PROPRIA CORPORATIE.
Va multumesc Dumneavoastra si tuturor persoanelor care va citesc articolele! Ini dati o slaba speranta ca vom razbi 🙂
Va apreciez foarte mult articolele, insa as face cateva comentarii critice de aceasta data (desigur, plecand de la prezumtia ca referirea la „legalitatea procesului de adoptare” va ramane pana la final in decizia CCR – ea pare foarte nefericita, intr-adevar):
– la punctul 4 – decizia CCR vorbeste strict de „legalitatea unei ordonante de urgenta”, prin urmare nu va putea fi extinsa la acte normative inferioare (orice de la Lege/OUG/OG in jos, inclusiv ordinele doamnei ministru Shhaideh). Iar spagile sunt convins ca acolo sunt cele mai frecvente, pentru ca e totusi dificil sa spaguiesti un intreg Guvern sau Parlament
– tot la punctul 4 – cred totusi ca vorbim de zeci de miliarde de lei, nu de euro – pare-mi-se ca erau 30 pana in 2020 (deci 7 mld euro)
– in general, nu cred ca DNA-ul va deveni atat de sfios in procesul de anchetare al potlogariilor normative ale guvernantilor, doar pe motiv de decizie a CCR. Orice pare sa caracterizeze DNA-ul, dar nu sfiala.
In definitiv, daca tot suntem pro-stat de drept, trebuie sa respectam deciziile CCR, ca ne plac sau nu. Altfel, pana la exemplul polonez sau maghiar, nu mai sunt chiar multi pasi.
o să explic curând care sunt probleme basic pe care noi, din cauza atomsferei în care trăim, nici măcar nu le mai vedem .
practic, ce spuneti Dvs. este că sistemul ne face concesii.
Gata cu concesiile!
lucrurile stau, de fapt, invers
Din pacate, sunt convins ca atmosfera in care traim ne opreste sa vedem multe lucruri.
Inca o data, felicitari in general pentru articole si pentru calitatea intregului site!
1)Dl Grosu, vorba multa, saracia omului. Atat timp cat stiu ca 4 ani de zile au locul asigurat in parlament, ,,alesii” vor da legi in folosul lor. Atata timp cat stiu ca nu pot fi sanctionati ( schimbati ), membrii CCR vor da decizii in folosul celor care i-au numit.
2) 2)Consider ca toate relele care s-au intamplat in Romania in ultimii 27 de ani au fost posibile deoarece Constitutia nu a cuprins ( cea din 1990 ) si nu cuprinde ( cea din 2003 ) un mecanism clar de CONTROL PERMANENT( si nu doar o data la 4 ani ) AL ALESILOR DE CATRE ALEGATORI.
In campania electorala partidele promiteau una, dupa ce ajungeau la putere faceau alta.
Cand erau in opozitie partidele spuneau una, dupa ce ajungeau la putere faceau exact invers.
Daca ar fi existat un mecanism de CONTROL PERMANENT AL ALESILOR DE CATRE ALEGATORI, prin care alesii sa poata fi demisi daca nu tin seama de interesele si dorintele alegatorilor, alesii nu si-ar mai fi permis sa actioneze dupa propriile interese deoarece exista posibilitatea ca ei sa fie ,,trimisi la plimbare”.
Dupa parerea mea de aici trebuie pornit la revizuirea Constitutiei, respectiv cu modificarea Art. 2 (Suveranitatea ) al Constitutiei, astfel incat el SA PERMITA POPORULUI SA SE PRONUNTE SI SA DECIDA cu privire la ORICE problema de interes national sau local, ca de exemplu:
-modificarea constitutiei
-adoptarea sau anularea unor acte normative
-dizolvarea parlamentului
-demiterea celor care au fost alesi de catre popor
Dupa ce acest articol va fi modificat, poporul ( adica alegatorii ) se vor putea pronunta si vor putea sa decida prin referendum, cu privire la orice problema de interes national sau local , ca de ex.modificarea unor articole ale Constitutiei sau ale unor legi, adoptarea sau anularea unor acte normative, etc.
A se vedea si https://www.facebook.com/groups/1852711965005681/permalink/1857571981186346
1.Prima intrebare este daca nu cumva V.Dorneanu a interpretat corect legea, iar conflictul nu se afla intre DNA si Executiv, ci intre POPORUL ROMAN si Partidul de la Guvernare si conducatorii sai corupti!Asta, deoarece CCR nu are procurori si judecatori!
De aceea, cred ca fara a astepta modificari ale Constitutiei (care nu vor veni niciodata), poporul roman trebuie sa mature de la guvernare pe cei care au facut astfel de lucruri, fara sa mai astepte de la DNA sa o faca!
2.Votul popular este pentru buna si legala administrare a tarii, iar nu pentru protectia penalilor si devalizatorilor bugetului national!
3.Asa ca nu Dorneanu sau CCR este vinovata (si nu are solutia) pentru ceeace s-a intimplat ci partidul si guvernarea, care trebuie maturate de la putere si noi alegeri, pentru fapta facuta.Altfel o noua „ordonanta 13” (si altele ca ele) pindesc momentul favorabil pentru a prejudicia tara sau a face scapati de raspundere penalii economici ai Romaniei!
Partidul de guvernare a fost votat de Poporul roman, (eu unul nu l-am votat) stiu ca unii stau mai slab cu matematica dar nu-i nici-o problema ca o sa mai fie ocazii de votat, din 4 in 4 ani si nu asa cum ai vrea tu sau pokemonii, care au stat acasa la alegeri.
Stimate,
d-le Protonic,
1.Fara un proiect de reindustrializare, actuala alianta de guvernare va sta la putere probabil pina la sfirsitul anului!Asa ca, pentru a se „mantui” de toate pacatele (mai vechi sau mai noi), stinga politica are nevoie ca de aer, de un astfel de proiect de tara!Veti intelege acest lucru, de abia cind Bugetul nu va mai avea bani pentru salariile si drepturile sociale majorate, cind asediul asupra antreprenoriatului pentru a-i mai lua ceva bani din punga va deveni insuportabil si se vor radia masiv intreprinderi!
2.Dupa aproape 10 ani de la disparitia investitorilor straini, zona industriala este in dezintegrare accelerata, ceeace de fapt determina si procentul de neincasari la Buget, comparativ cu aceeasi perioada din 2016, iar acest lucru se va accentua.
3.Norocul (contraproductiv) al politicienilor este ca moneda nationala sufera un continuu proces (monetar) „inflationist”, depreciindu-se si ascunzind vederii acest lucru omului de rind (si nu numai).Cresterea cu 25 la suta in doi ani a dolarului cit si cu 20 de bani a monedei Euro, reflecta tocmai acest dezastru industrial-economic national.El nu poate fi ascuns de cresterea economica comerciala/consumerista, adica a supermarketurilor straine, care se adauga – ironia statisticii europene preluata de noi – drept (falsa) „crestere economica” nationala!De asemenea, cresterile de drepturi sociale, salarii si pensii nu compenseaza nici macar pierderile populatiei datorita devalorizarii aratate a monedei nationale!
4.Daca colac peste pupaza, mai vine guvernarea si cu ordonante de acest tip, partidul votat de poporul roman va mai ramine prea putin la guvernare!
PS:Solutia pentru transarea corecta a situatiei cu poporul (care a votata sau nu PSD), am incercat sa o expun pe ZiareCom, drept comentariu la art.”Cum a ajuns V.Dorneanu, staret peste manastirea Curtii Constitutionale?”
cu stima,