Chestiunea

Document / Ordonanța împotriva ”capitalurilor negative” e gata. Principalele prevederi

Ministerul Finanțelor a finalizat proiectul care vizează să elimine practica creditului acordat societății de către acționari. Sumarizat, documentul prevede că un credit acordat companiei de… Mai mult

14.08.2019

Analiză

INS anunță o creștere a PIB de 4,4% pe T2, deși industria a intrat pe minus în prima jumătate a anului

Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2019 a crescut cu 4,4% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (4,6% ajustat… Mai mult

14.08.2019

La obiect

Deficitul de cont curent a depășit 5 miliarde de euro în prima jumătate a anului

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după prima jumătate a anului în curs, un deficit de peste cinci miliarde de euro sau 2,36%… Mai mult

14.08.2019

Evenimentul

Proiect: Se schimbă regimul fiscal al impozitării profitului companiilor străine obținut în România

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va propune Guvernului încă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi a Codului de procedură fiscală, după seria care… Mai mult

14.08.2019

Cronicile

Cristian Diaconescu / Criza migranților, la cauze: Ce ar trebui să facă Europa în afara Europei

de Cristian Diaconescu 7.9.2015

cristian diaconescuÎn chestiunea valului de refugiați, Europa trebuie să fie serioasă adresând “ la origine” criza din Irak şi Siria.
Deciziile trebuie luate urgent, prin depășirea intereselor de moment și găsirea acelor soluții care să facă protecția internațională un instrument practic prin care să fie salvată viața a sute de mii de oameni.

Demersul european împreună cu partenerul american nu poate fi limitat la “reducerea influenţei grupărilor jihadiste” – vag şi insuficient – nici la distrugerea acestora – prea ambiţios astăzi – ci mai degrabă la neutralizarea acestora prin diminuarea capacităţilor acestor grupări de a controla suprafeţe imense din teritoriul celor două ţări şi reducerea cât mai mult posibil a influenţei acestora în comunităţile etnice şi religioase.

Am să rezum câteva din măsurile directe care, în opinia mea, ar trebui luate :

  • Intensificarea loviturilor aeriene. Campania de bombardamente ale SUA împotriva ISIS ca, de altfel, şi acţiunile militare îndreptate împotriva guvernului de la Damasc au fost limitate dacă ar fi doar să le comparăm cu ofensiva împotriva talibanilor şi Al –Qaeda după 11 septembrie 2001. Este evident că jocul de interese din regiune atât din direcţia Peninsulei Arabe cât şi din Europa va diminua şansele de înfrângere a unei forţe militare determinate chiar şi mai puţin fanatică decât este ISIS.
  • Atât în Europa cât şi în SUA este nevoie să se adopte decizia curajoasă privind ridicarea interdicţiei de a trimite trupe militare terestre în zonă. Sprijinirea Armatei Siriene Libere,a forţelor de securitate irakiene, a forțelor Peshmerga din Kurdistan şi a triburilor sunnite este esenţială pentru a realiza stabilizarea zonei fără a crea sentimentul unei invazii occidentale. Este necesară creşterea numărului militarilor angajaţi în Irak şi Siria până la un plafon de 25000 întrucât astăzi numărul lor nu depăşeşte 2900.
  • Cooperarea cu fracţiunile moderate din cele două state. Pentru o protecție internaţională efectivă este necesară cooperarea în teren cu structurile kurde, triburile sunnite, Armata Siriană Liberă, elemente ale forţelor de securitate irakiene care nu au fost preluate de forţele QUDS iraniene. Există varianta sprijinirii triburilor sunnite şi implicit apărarea populaţiei din zonă prin crearea unei baze înaintate în provincia Anbar.
  • Cooperarea cu Turcia. Este momentul ca europenii să-şi depăşească atât complexele de superioritate cât şi calculele politice meschine şi să înţeleagă faptul că în regiune doar armata turcă are capacitatea de a împinge ISIS şi alte grupări radicale în scopul stabilirii unor zone de securitate în Siria şi Irak, facilitând astfel inclusiv adăpostirea refugiaţilor.
    Este adevărat că preşedintele turc Erdogan nu va angaja forţele militare până când nu se va găsi o soluţie privind înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al Assad. Aceasta este însă o decizie amânată atât de Bruxelles cât şi de Washington.
  • Impunerea unei zone de interdicţie de zbor deasupra Siriei. Majoritatea sunnită din această ţară consideră că abţinerea forţelor aeriene occidentale dela a lovi ţinte ale guvernului de la Damasc se datorează unei înţelegeri cu Teheranul pentru a se permite Iranului să-şi extindă influența în Mesopotamia şi Levant. Pe acest fundal comunitatea sunnită continuă să sprijine ISIS. Interdicţia aeriană nu va conduce imediat la eliminarea lui Assad ceea ce va da încredere şi altor comunităţi în legătură cu faptul că jihadistii nu vor avea control total asupra Siriei. Dacă triburile sunnite se întorc împotriva ISIS aşa cum s-a întâmplat împotriva Al-Qaeda în Irak în 2007, se va produce o răsturnare rapidă a situaţiei de securitate. Va fi nevoie de realizarea unei înţelegeri politice care să asigure comunităţii sunnite un grad ridicat de autonomie atât în Irak cât şi în Siria, similar cu cel al Guvernării Regionale din Kurdistan.
  • Pregătirea unui proces complex de reconstrucție naţională. UE şi SUA trebuie să asigure cât mai curând premisele reconstrucţiei post conflict atât în Irak cât şi în Siria fapt care nu va presupune în mod necesar şi păstrarea intactă a celor două entităţi politice.

Reconstrucţia fostei Republici Iugoslave, după război, ar putea fi un model valabil implicând desfăşurarea forţelor de menţinere a păcii şi organizarea administrativă internaţională sub mandate ONU, NATO şi UE.

Nu vreau să cred că ceea ce exprimă public unii decidenți români reprezintă singura analiză privind mandatul României în această criză.

Întrebarea fundamentală nu se rezumă la a primi sau a nu primi un număr mai mic sau mai mare de refugiați. Aceasta este doar una dintre consecințe.

Decizia care se elaborează în capitalele UE și la Washington este complexă și cuprinde elemente politice, militare și de securitate, iar România trebuie să își potențeze capacitățile pentru a-și maximiza șansele în cadrul unui proiect complicat.

***

Cristian Diaconescu este fost ministru de externe și consilier prezidențial al președintelui Traian Băsescu

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.9.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Liderii G7 au convenit ajutor de urgență pentru statele afectate de incendiile din pădurea amazoniană

Iulian Soare

Ţările din Grupul statelor puternic industrializate (G7) au convenit „să ajute cât mai repede posibil ţările lovite” de incendiile ce s-au extins în ultimele zile… Mai mult

Europa

Donald Trump i-a promis lui Boris Johnson ”un acord mai mare decât a fost vreodată” după Brexit

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, a negociat la reuniunea G7 de la Biarritz două acorduri comerciale importante – cel cu Marea Britane, ce va fi finalizat… Mai mult

Europa

Reuniunea G7: Vizită surpriză a ministrului de externe iranian la Biarritz

Iulian Soare

Ministrul afacerilor externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif (foto), a sosit duminică într-o vizită-surpriză la summitul G7, scrie Agerpres. El a aterizat la Biarritz (sud-vestul… Mai mult

Europa

Donald Tusk: Rusia nu poate fi reprimită în G7. Provocările din Marea Azov, motive suplimentare pentru a nu reveni la G8

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat sâmbătă seara, înainte de începerea reuniunii G7, că există mai multe motive pentru care Rusia nu poate fi… Mai mult

Stiri

Cel mai mare yaht din lume – construit la Tulcea. Va putea face înconjurul lumii pe pilot automat

Vladimir Ionescu

Cel mai mare yaht din lume a fost lansat la apă în portul Tulcea, la trei după ce proiectul vasului a ajuns la șantierul naval… Mai mult

Stiri

Mircea Diaconu își anunță intenția de-a candida la prezidențiale. Tot ”ca independent”

Vladimir Ionescu

Actorul Mircea Diaconu, fost europarlamentar, și-a anunțat duminică intenția de a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie și a cerut sprijinul alegătorilor și tuturor partidelor… Mai mult

Europa

Reuniunea G7 / Donald Trump, înaintea întâlnirii cu Emmanuel Macron: Dacă Franța ne va taxa companiile tech, le taxăm vinul cum n-au văzut

Iulian Soare

Preşedintele american Donald Trump a luat sâmbătă prânzul, timp de două ore, cu omologul său francez Emmanuel Macron înainte de deschiderea oficială a summitului Grupului… Mai mult