Creșterea spectaculoasă a comerțului și întrebarea ei: De unde am cumpărat în plus?

România s-a situat în luna aprilie 2015 în fruntea statelor UE la creșterea comerțului cu amănuntul față de aceeași perioadă a anului precedent, cu o majorare de +8,1%.
Ea a fost urmată de Irlanda (+6,9%) și Ungaria (+5,3%) în timp ce media UE a fost de doar +2,6% iar Zona Euro a înregistrat un ritm de +2,2%.

La creșterea comerțului cu amănuntul în raport cu luna anterioară, țara noastră s-a situat pe locul al doilea cu +3,1%, imediat în spatele Irlandei ( +3,2%) și înaintea Germaniei (+1,7%).

La polul opus se situează Luxemburgul în ambele clasamente și apar trei dintre fostele colege de bloc estic.

Slovacia și Slovenia au înregistrat scăderi de la un an la altul iar comerțul cu amănuntul s-a contractat semnificativ față de luna precedentă în Polonia. În cazul Poloniei este, însă, vorba despre o corecție după avansul impresionant înregistrat în termeni anuali în luna martie (+9,2%).

De reținut, România a revenit în forță după două luni de scădere a vânzărilor ( februarie, cu -1,6% în raport cu luna precedentă și martie, cu -0,6% ) care trimiseseră rezultatul anual în teritoriul negativ ( -0,7% în luna martie !). Aceste date se constituie într-un argument că era necesară o impulsionare a consumului, pentru sincronizarea cu economiile similare din regiune și crearea condițiilor pentru o creștere robustă.

Partea bizară este că rezultatul peste așteptări al avansului PIB (+4,2% pe seria ajustată sezonier potrivit estimării semnal a INS) a fost obținut în condițiile scăderii volumului de vânzări în comerțul cu amănuntul (vezi tabelul). Altfel spus, nu a existat o corelație între creșterea economică și sporul vânzărilor către populație.

Și mai ciudat, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în trimestrul I 2015 a fost de 1372,3 milioane euro, mai mare cu 253,4 milioane euro decât cel înregistrat în trimestrul I 2014. În această evoluție, rolul determinant l-a avut luna martie, în care exporturile fob au fost de 4.801,6 milioane euro iar importurile CIF au fost de 5614,4 milioane euro, rezultând un deficit de 812,8 milioane euro, mai mare cu 261,9 milioane euro decât cel înregistrat în luna martie 2014.

Ceea ce ne spune, dat fiind decalajul de timp necesar pentru comercializarea mărfurilor importate, că avansul vânzărilor din aprilie s-a făcut pe baza veniturilor suplimentare oferite salariaților și pensionarilor care și-au găsit contrapartida, cu precădere, în produse aduse din exterior.

Desigur, și în sectorul de servicii se contabilizează valoare adăugată pentru formarea PIB, dar parcă nu e o traiectorie sustenabilă să consumi mai mult importând mai mult pe partea de bunuri de consum. Unde am pierdut în luna martie fragilul sold pozitiv și la mâncare și la produse manufacturate.

Dacă ne uităm cu mai multă atenție la evoluțiile din schimburile externe, vedem că, față de luna februarie 2015, exporturile din luna martie 2015 au crescut cu 9,3%, în timp ce importurile au avansat în ritm aproape dublu, respectiv cu 17,6%. Ceea ce face retorică întrebarea ce anume au cumpărat în plus românii în luna aprilie 2015

În principiu, există varianta de a produce tot mai eficient, de a oferi servicii pentru consumatorii din exterior și pentru firmele din interior, astfel încât intrările de produse vandabile către propria populație să fie acoperite valoric pe această cale și să avem o creștere economică robustă fără a vedea o abundență de mărfuri românești pe rafturi.

Datele privind evoluția productivității muncii din primul trimestru al anului ( pentru industrie, aceasta fiind referința teoretică) nu confirmă, însă, un avans care să justifice o creștere a veniturilor în termeni reali și, pe această cale, posibilități sporite de achiziții de mărfuri.

Rămâne de văzut cum se va contabiliza în continuare creșterea economică pe trimestrul doi și cum va evolua deficitul comercial, care amenință să se ducă spre pragul de 1 miliard de euro pe lună.

Mai ales în condițiile în care am redus prețurile la alimente și am acordat o serie de beneficii sociale în plus față de cele existente la începutul anului.