joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 iunie, 2022

Industria a fost singurul sector economic cu o contribuție negativă la creșterea în termeni reali, de 5,2% a produsului Intern Brut (PIB) pe Trimestrul 1 din 2022 faţă de trimestrul 4 din 2021. Deși aparent mică, proporția de -0,1% contează foarte mult, căci, contribuția industriei la formarea PIB este cea mai mare dintre ramurile economice (25,8%).
Consumul – respectiv comerțul și sectoarele orientate spre consum – au produs jumătate din creșterea economică din T1.

De menționat că sectorul IT a înregistrat o creștere a volumului de activitate de 23%, a ajuns la 7,4% ca pondere în formarea PIB și a asigurat aproximativ o treime din creșterea economică.

Topul contribuțiilor la creșterea PIB, potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS), este:

  • 2,6% – Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante , care are o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 12,2%;
  • 1,8% – Informațiile și comunicațiile, cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 23,3%;
  • 0,7% – Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,5%;
  • 0,4% – Impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului lor cu 4,0%”;
  • 0,2% – Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,2%, spune raportul INS.

Forța statului în formarea PIB


Este remarcabil faptul că a treia cea mai mare contribuție la formarea PIB, de 15,1%, a avut-o administrația publică și apărarea, plus asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială.

(Citiți și: Românii au scos în martie 1,1 mld. euro din bănci și fonduri mutuale și i-au băgat în consum”)

Aportul la creștere a acestei a treia forțe în formarea PIB din primul trimestru este cel mai mic, 0,2%.

În schimb, sectorul de informații și comunicații a avut a doua contribuție la creșterea PIB (1,8%), deși contribuția sectorului la formarea PIB, de 7,4%, este abia a patra.

PIB – ul după cheltuieli

Pe categorii de cheltuieli cele mai importante contribuții pozitive au avut-o:

  • cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creșterea PIB;
  • cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB;
  • cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.

Exportul net își menține contribuția negativă la formarea PIB (-8,1%) și, evident, nju a avut nici o contribuțier la creșterea acestuia.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: