joi

28 martie, 2024

Ce este, până la urmă, deficitul structural

8 iunie, 2022

Industria a fost singurul sector economic cu o contribuție negativă la creșterea în termeni reali, de 5,2% a produsului Intern Brut (PIB) pe Trimestrul 1 din 2022 faţă de trimestrul 4 din 2021. Deși aparent mică, proporția de -0,1% contează foarte mult, căci, contribuția industriei la formarea PIB este cea mai mare dintre ramurile economice (25,8%).
Consumul – respectiv comerțul și sectoarele orientate spre consum – au produs jumătate din creșterea economică din T1.

De menționat că sectorul IT a înregistrat o creștere a volumului de activitate de 23%, a ajuns la 7,4% ca pondere în formarea PIB și a asigurat aproximativ o treime din creșterea economică.

Topul contribuțiilor la creșterea PIB, potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS), este:

  • 2,6% – Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante , care are o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 12,2%;
  • 1,8% – Informațiile și comunicațiile, cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 23,3%;
  • 0,7% – Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,5%;
  • 0,4% – Impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului lor cu 4,0%”;
  • 0,2% – Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,2%, spune raportul INS.

Forța statului în formarea PIB


Este remarcabil faptul că a treia cea mai mare contribuție la formarea PIB, de 15,1%, a avut-o administrația publică și apărarea, plus asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială.

(Citiți și: Românii au scos în martie 1,1 mld. euro din bănci și fonduri mutuale și i-au băgat în consum”)

Aportul la creștere a acestei a treia forțe în formarea PIB din primul trimestru este cel mai mic, 0,2%.

În schimb, sectorul de informații și comunicații a avut a doua contribuție la creșterea PIB (1,8%), deși contribuția sectorului la formarea PIB, de 7,4%, este abia a patra.

PIB – ul după cheltuieli

Pe categorii de cheltuieli cele mai importante contribuții pozitive au avut-o:

  • cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creșterea PIB;
  • cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB;
  • cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.

Exportul net își menține contribuția negativă la formarea PIB (-8,1%) și, evident, nju a avut nici o contribuțier la creșterea acestuia.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Exportul nu e sector economic ? De ani de zile deficitul comercial ( export-import ) afecteza PIB-ul in mod semnificativ.
    Cu toate acestea nu au fost intreprinse masuri care sa reduca acest deficit si chiar sa se realizeze excedent .
    Este suficient sa analizezi balanta comerciala si sa vezi acele domenii in care se inregistreaza cele mai mari valori si sa actionezi in consecinta.
    Culmea este ca se inregistreaza deficite mari cu foste tari socialiste ( Polonia , Ungaria etc.).
    Industria de ingrasaminte practic nu mai exista. La fel cea de prelucrare a produselor agricole . Petrochimia a fost si ea in cea mai mare parte desfiintata. Se pare ca nu intereseaza pe nimeni sau prostia este cea care dicteaza.
    Cum altfel sa catalogam decizia ministrului Virgil Popescu de a ne retrage din proiectul interconectorului de gaz Grecia – Bulgaria . Acelasi individ care a decis inchiderea centralelor pe carbune fara a pune nimic in loc. Chiar nimeni ( ma refer la conducerea tarii ) nu pune stavila unor astfel de actiuni profund daunatoare . Prea multa incompetenta la cele mai inalte niveluri.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Exportul nu e sector economic ? De ani de zile deficitul comercial ( export-import ) afecteza PIB-ul in mod semnificativ.
    Cu toate acestea nu au fost intreprinse masuri care sa reduca acest deficit si chiar sa se realizeze excedent .
    Este suficient sa analizezi balanta comerciala si sa vezi acele domenii in care se inregistreaza cele mai mari valori si sa actionezi in consecinta.
    Culmea este ca se inregistreaza deficite mari cu foste tari socialiste ( Polonia , Ungaria etc.).
    Industria de ingrasaminte practic nu mai exista. La fel cea de prelucrare a produselor agricole . Petrochimia a fost si ea in cea mai mare parte desfiintata. Se pare ca nu intereseaza pe nimeni sau prostia este cea care dicteaza.
    Cum altfel sa catalogam decizia ministrului Virgil Popescu de a ne retrage din proiectul interconectorului de gaz Grecia – Bulgaria . Acelasi individ care a decis inchiderea centralelor pe carbune fara a pune nimic in loc. Chiar nimeni ( ma refer la conducerea tarii ) nu pune stavila unor astfel de actiuni profund daunatoare . Prea multa incompetenta la cele mai inalte niveluri.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: