Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Creşterea PIB din 2016 – păstrată, dar cu reaşezări masive a contribuţiilor pe sectoare economice

de Marin Pana 3.1.2018

Rezultatul economiei pe anul 2016 a fost ajustat puţin în sus în termeni nominali, de la 761,47 miliarde lei în varianta provizorie până la 762,34 miliarde lei în varianta semidefinitivă.

Diminuarea deflatorului utilizat pentru calcularea avansului economic în termeni reali a fost de doar o zecime de procent, astfel încât la rotunjire INS a păstrat neschimbat rezultatului de creştere economică pe 2016 la valoarea de 4,8% în varianta semidefinitivă.

Reamintim că, după evaluările semnal, provizoriu 1 și provizoriu 2, apare după un an varianta semidefinitivă și de-abia după doi ani ”se bate în cuie” varianta definitivă. Inițial se anunțase o valoare de 4,7% la aceste estimări.

Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal (în prețuri curente) pentru a fi adus în prețurile perioadei de bază și a putea face o comparație corectă între doi ani succesivi (2016 față de 2015 în cazul de față).

Situația din 2005 încoace

În urma calculelor efectuate de INS, iată cum se prezintă evoluția PIB între 2005 și 2016, potrivit celor mai recente date disponibile. Dacă alegem ca bază de raportare anul 2008, cel al unei creşteri economice similar celei din prezent, se poate observa cum revenirea din criza economică s-a produs de-abia în 2014 iar avansul în perioada 2008 – 2016 s-a concentrat în doar doi ani şi a atins valoarea de 9%.

Adică o medie de creştere doar ceva mai mare de un procent pe an, care ar fi de natură să ne avertizeze în privinţa efectelor unei posibile recesiuni la nivel mondial, care ar afecta inclusiv economia românească. Dacă ţinem cont că durata unui ciclu economic aferentă marilor procese de dezvoltare industrială are o medie de circa zece ani, rezultă că ar trebui fim mult mai atenţi la perioada următoare şi să calculăm ritmurile de creştere ca proces ”a la long”, nu ca poză de moment.

De remarcat  și reculul maxim al PIB consemnat în perioada 2009 -2010, de după cel mai bun rezultat economic consemnat în anul 2008, care a readus rezultatele în termeni reali la nivelul din 2007 (creştere economică zero pe trei ani), deşi avansul în termeni nominali a fost unul foarte consistent, de la 416 miliarde lei la 524 miliarde lei cifre rotunde.

Dat fiind că economia a fost supraîncălzită şi atunci ca şi acum (deşi nimic nu seamănă la perfecţie, totuşi similitudinile sunt certe, de la creşterea salariilor în sectorul bugetar şi până la majorarea excesivă a pensiilor), urmează o coincidenţă ( ?) care ar trebui să dea de gândit. Creşterea de la 416 miliarde lei la 524 miliarde lei în termeni nominali, adică 26%, s-a regăsit exact în devalorizarea leului de la 3,34 lei în 2007 la 4,21 lei în 2010.

Practic, unii s-au făcut că dau mai mulţi bani, să ajungă la tot poporul care votează. Banii daţi concret în plus faţă de fundamentele economice din cărţi (ce-or mai fi acelea şi pe cine interesează ?) s-au făcut că au aceeaşi valoare cu cei deja existenţi. Senzaţia de montaigne russe a fost una intensă, cu greu stabilizată şi cu mare precize reluată.

Industria și construcţiile reevaluate în sus, intermedierea financiară a trecut pe minus

În pofida păstrării valorii de 4,8% pentru creşterea economică, au existat reaşezări multiple şi destul de consistente pe alocuri, a contribuţiilor sectoarelor economice între varianta provizorie a PIB şi cea semidefinitivă. Cele mai mari reevaluări pozitive au fost consemnat de industrie (al cărei aport la creştere s-a triplat şi s-a dus la 1,3 puncte procentuale ) şi construcţii (adusă de la un firav 0,1% tocmai la 0,7%).

În contrapartidă, o zonă-cheie reevaluată de la plus la minus ca şi contribuţie la creşterea economică a fost cea intermedieri financiare şi asigurări. Pe partea de ”Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială”, efectul moderat pozitiv a devenit nul iar activităţile profesionale şi-au văzut puternic diminuat impactul în formarea de valoare adăugată brută.

Interesant, deşi ponderea acesteia din urmă în rezultatul PIB s-a şi diminuat uşor (de la 89,8% la 89,7%), contribuţia sa la cele 4,8% consemnate per total per total a urcat de la 4,3% în varianta provizorie la 4,4% în cea semidefinitivă, în timp ce partea care a revenit impozitelor nete (metodologia le include în calculul PIB) s-a diminuat de la 0,5% la 0,4%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.1.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult