La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Creşterea PIB din 2016 – păstrată, dar cu reaşezări masive a contribuţiilor pe sectoare economice

de Marin Pana 3.1.2018

Rezultatul economiei pe anul 2016 a fost ajustat puţin în sus în termeni nominali, de la 761,47 miliarde lei în varianta provizorie până la 762,34 miliarde lei în varianta semidefinitivă.

Diminuarea deflatorului utilizat pentru calcularea avansului economic în termeni reali a fost de doar o zecime de procent, astfel încât la rotunjire INS a păstrat neschimbat rezultatului de creştere economică pe 2016 la valoarea de 4,8% în varianta semidefinitivă.

Reamintim că, după evaluările semnal, provizoriu 1 și provizoriu 2, apare după un an varianta semidefinitivă și de-abia după doi ani ”se bate în cuie” varianta definitivă. Inițial se anunțase o valoare de 4,7% la aceste estimări.

Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal (în prețuri curente) pentru a fi adus în prețurile perioadei de bază și a putea face o comparație corectă între doi ani succesivi (2016 față de 2015 în cazul de față).

Situația din 2005 încoace

În urma calculelor efectuate de INS, iată cum se prezintă evoluția PIB între 2005 și 2016, potrivit celor mai recente date disponibile. Dacă alegem ca bază de raportare anul 2008, cel al unei creşteri economice similar celei din prezent, se poate observa cum revenirea din criza economică s-a produs de-abia în 2014 iar avansul în perioada 2008 – 2016 s-a concentrat în doar doi ani şi a atins valoarea de 9%.

Adică o medie de creştere doar ceva mai mare de un procent pe an, care ar fi de natură să ne avertizeze în privinţa efectelor unei posibile recesiuni la nivel mondial, care ar afecta inclusiv economia românească. Dacă ţinem cont că durata unui ciclu economic aferentă marilor procese de dezvoltare industrială are o medie de circa zece ani, rezultă că ar trebui fim mult mai atenţi la perioada următoare şi să calculăm ritmurile de creştere ca proces ”a la long”, nu ca poză de moment.

De remarcat  și reculul maxim al PIB consemnat în perioada 2009 -2010, de după cel mai bun rezultat economic consemnat în anul 2008, care a readus rezultatele în termeni reali la nivelul din 2007 (creştere economică zero pe trei ani), deşi avansul în termeni nominali a fost unul foarte consistent, de la 416 miliarde lei la 524 miliarde lei cifre rotunde.

Dat fiind că economia a fost supraîncălzită şi atunci ca şi acum (deşi nimic nu seamănă la perfecţie, totuşi similitudinile sunt certe, de la creşterea salariilor în sectorul bugetar şi până la majorarea excesivă a pensiilor), urmează o coincidenţă ( ?) care ar trebui să dea de gândit. Creşterea de la 416 miliarde lei la 524 miliarde lei în termeni nominali, adică 26%, s-a regăsit exact în devalorizarea leului de la 3,34 lei în 2007 la 4,21 lei în 2010.

Practic, unii s-au făcut că dau mai mulţi bani, să ajungă la tot poporul care votează. Banii daţi concret în plus faţă de fundamentele economice din cărţi (ce-or mai fi acelea şi pe cine interesează ?) s-au făcut că au aceeaşi valoare cu cei deja existenţi. Senzaţia de montaigne russe a fost una intensă, cu greu stabilizată şi cu mare precize reluată.

Industria și construcţiile reevaluate în sus, intermedierea financiară a trecut pe minus

În pofida păstrării valorii de 4,8% pentru creşterea economică, au existat reaşezări multiple şi destul de consistente pe alocuri, a contribuţiilor sectoarelor economice între varianta provizorie a PIB şi cea semidefinitivă. Cele mai mari reevaluări pozitive au fost consemnat de industrie (al cărei aport la creştere s-a triplat şi s-a dus la 1,3 puncte procentuale ) şi construcţii (adusă de la un firav 0,1% tocmai la 0,7%).

În contrapartidă, o zonă-cheie reevaluată de la plus la minus ca şi contribuţie la creşterea economică a fost cea intermedieri financiare şi asigurări. Pe partea de ”Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială”, efectul moderat pozitiv a devenit nul iar activităţile profesionale şi-au văzut puternic diminuat impactul în formarea de valoare adăugată brută.

Interesant, deşi ponderea acesteia din urmă în rezultatul PIB s-a şi diminuat uşor (de la 89,8% la 89,7%), contribuţia sa la cele 4,8% consemnate per total per total a urcat de la 4,3% în varianta provizorie la 4,4% în cea semidefinitivă, în timp ce partea care a revenit impozitelor nete (metodologia le include în calculul PIB) s-a diminuat de la 0,5% la 0,4%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult