INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs.
De reținut, și valorile de +5% pe T1, repectiv +4,4% pe T2 sunt semnificativ sub prognoza inițială de 5,5% anunțată anterior iar trendul existent confirmă că rezultatul va fi sub cel din 2018.
Ajustarea rezultatului-semnal pentru al treilea trimestru din 2019 în prețuri curente a fost relativ minoră, de la 289.927,9 milioane lei la 289.665,9 milioane lei, și nu a modificat expresia creșterii economice în procente.
După ajustarea cu sezonalitatea, s-a ajuns la un nivel ceva mai mare, de 263.951,2 lei sau 3,2% creștere ajustată sezonier și comunicată la Eurostat.
Pentru a obține pe final de an rezultatul de 4% anticipat de prognoza oficială (și foarte probabil, întrucât, istoric, finalul de an este în linie cu valoarea după primele trei trimestre) ar fi necesară o revenire pe final de an de o inversare de tendință și de revenire a creșterii economice la cota de patru procente. Care nu se conturează, potrivit datelor la zi.
Industria și agricultura au dat cu minus, finanțele – zero
După recalcularea datelor în varianta provizorie 2, a reieșit că trei sectoare-cheie ale economiei naționale, industria, agricultura au avut o contribuție negativă (fiecare cu -0,6 puncte procentuale) la creșterea PIB pe trimestrul III 2019 iar intermedierea financiară un efect nul. Mai îngrijorător, industria a consemnat în trimestrul trei o scădere de 2,7% a volumului de producție.
De reținut și faptul că majorarea semnificativă a salariilor în sectorul public a generat indirect o creștere a PIB ( potrivit metodologiei de calcul care pleacă de la ideea că valoarea adăugată brută crește dacă se acordă mai mulți bani) de alte 0,4 puncte procentuale (pp). Suprinzător, creșterea de pe partea de spectacole, reparații produse de uz casnic etc. ( 9% în volum) a dat încă 0,3 pp la avansul PIB.
În fine, o mențiune aparte se cuvine și ponderii de 33% în creșterea economică a impozitelor nete pe produs, extrem de destul de mare în raport cu uzanțele în materie (1 punct procentual din cele trei consemnate per total), ceea ce a propulsat-o pe primul loc ca factor de influență (!?).
Formarea brută de capital a dat aproape jumătate din avansul PIB
În ce privește utilizarea PIB, se observă cum majorarea consumului final efectiv al gospodăriilor populației a constituit principalul motor clasic de creştere economică pe trimestrul III, cu 2,6% din cele 3,0% brut consemnate per total. Consumul final individual al administraţiei publice a avut un efect nul, iar cel colectiv de +0,4 pp.
În scădere față de mijlocul anului, formarea brută de capital fix a avansat cu 7,8% în volum după reculul din aceeași perioadă a anului anterior, de unde a rezultat o influenţă pozitivă pe PIB de 6,3 pp sau mai mult decât dublul rezultatului final (!!). Variația stocurilor ar fi adus -4,3 pp, ceea ce a contribuit decisiv rezultatul mai slab decât în prima jumătate a lui 2018.
Din păcate, în urma rezultatelor mai slabe din comerțul exterior, exportul net de bunuri și servicii a anulat două procente din creșterea economică, urmare a unei contribuții pozitive de doar 1,6 pp pe partea de export și de 3,6 pp pe fluxul de import, evoluție generată de majorarea veniturilor populației fără corespondent în producția internă.
