Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent (valoare ajustată sezonier pentru comparabilitate și comunicată la Eurostat).

De asemeni, rezultatul pe trimestrul I 2017 față de trimestrul IV 2016 a fost menţinut la +1,7%, în ciuda reevaluării în plus a rezultatului nominal cu circa 3,75 miliarde de lei (aproape două procente mai mult faţă de rezultatul comunicat anterior !).

Singura explicaţie este că şi deflatorul utilizat la ajustarea rezultatelor nominale a fost majorat pe măsură, aşa încât păstrarea rezultatului initial se justifică logic. Implicit, preţurile din economia au avansat semnificativ mai mult decât s-a crezut iniţial.

Astfel, după ce în primul trimestru din 2016 valoarea PIB a avansat în cifre absolute cu 4,2% , la o creştere a PIB de 4,3%, în primul trimestru din 2017 valoarea PIB a urcat de la circa 184,7 miliarde lei pe primul sfert al lui 2016 până la aproximativ 203,6 miliarde lei în trimestrul I 2017. Ceea ce înseamnă o majorare nominală de 10,2% la o creştere reală brută de 5,7%.

Sau, potrivit datelor oficiale de site-ul INS (ţineţi-vă bine, dar foarte probabil datele vor mai revizuite !) o majorare a indicelui de preţ pe economie de la 0,1% la 6,1% pe parcursul ultimelor 12 luni.

Iată cum arată, pe scurt, situația comparativă pe ultimii doi ani a rezultatelor economiei românești, după cele mai recente calcule oficiale:

De reţinut, valoarea de circa 203,6 miliarde lei în termeni ajustaţi sezonier a PIB pe primul trimestru din 2017 a provenit din recalcularea valorii brute de 164,2 miliarde lei. Explicaţia este că, în mod obişnuit, primul trimestru are o pondere în PIB per total an undeva sub 20% în loc de cele 25% care ar fi revenit în mod proportional şi trebuie adus în termeni comparabili.

Cu alte cuvinte, România a obţinut efectiv 164,2 miliarde lei PIB în perioada ianuarie – martie 2017 dar este ca şi cum ar fi obţinut 203,6 miliarde lei dacă se ţine cont de ponderile uzuale ale trimestrelor în rezultatul PIB pe tot anul. Consecinţa este că indiciul dat pentru finalul de an în privinţa perforamanţelor economiei prin nivelul de 5,6% este util dar trebuie păstrate anumite rezerve în ce priveşte reeditarea lui pe parcursul anului.

De reţinut, creșterile salariale substanţiale din sectorul bugetar (+18,6%) au amplificat, pe baza metodologiei utilizate la calculul PIB, cu 0,4% rezultatul economic deşi nivelul lor mai mult decât triplu faţă de avansul PIB a afectat echilibrele macroeconomice.

De asemeni, se poate observa că activitatea din construcţii, la fel ca şi cea din intermedieri financiare şi din sectorul agricol nu au contribuit cu nimic la creşterea PIB. În cazul construcţiilor, problema a fost indicele foarte mare de preţ, de 16% iar în cazul intermedierilor financiare scăderea volumului de activitate ( fapt îngrijorător şi greu de explicat pentru o economie în expansiune).

În ce privește utilizarea PIB, se observă că majorarea consumului populației a constituit aproape integral motorul de creştere economică, cu 5,3% din cele 5,7% brut consemnate per total. Alte câte două zecimi de procent s-au contabilizat în contul variaţiei stocurilor şi a rezultatului net pozitiv al exporturilor, ca efect asupra avansului PIB.

Una peste alta, datele INS arată bine din punct de vedere cantitativ dar stăm rău din punct de vedere calitativ.

Mai ales, vom avea de lucrat la sustenabilitatea motorului de creştere constituit de majorarea veniturilor populaţiei şi echilibrarea lui prin competitivitate şi exporturi crescute. După cum şi problema creşterii alarmante a unor preţuri din economie ar trebui investigată, pentru a preveni/atenua efectele negative ce se conturează.