În primul trimestru al acestui an, pensia medie lunară s-a majorat cu 4,8% în termeni nominali și cu 3,8% în termeni reali față de perioada similară a anului trecut.
Creșteri peste medie au înregistrat pensiile anticipate (+6,6% nominal și +5,6% în termeni reali) și pensiile de urmaș (+6,6% nominal și 5,6% real, după ajustarea cu inflația anuală medie de 0,94%).
În schimb, datele comunicate de Institutul Național de Statistică arată că pensiile anticipate parțiale și pensiile de invaliditate s-au mărit cu doar 1,1% și, respectiv, 1,2%, ceea ce înseamnă că majorarea lor în termeni reali a fost aproape neglijabilă. De reținut, la aceste categorii s-a produs și diminuarea numărului de beneficiari, în primul caz prin descurajarea ieșirii din activitate prin mijloace administrative iar în cel de-al doilea ca urmare a controalelor întreprinse de autorități.
În schimb, a crescut cu aproape 40% numărul celor pensionați anticipat. E drept că raportarea s-a făcut la, o bază relativ redusă, dar adăugarea pe parcursul ultimelor 12 luni a încă 5 mii de persoane la cele 13 mii deja beneficiare de pensie anticipată de anul trecut merită semnalată.
La fel ca și nivelul mediu al acestei pensii ( 1.054 lei), cel mai mare la nivel național între categoriile de pensii.
Cert este că după indexarea cu 3,75% pe anul 2014 a punctului de pensie, majorarea medie consemnată de INS a fost semnificativ mai mare. Chiar și în condițiile diminuării numărului de beneficiari cu ceva mai mult de un procent, majorarea fondului necesar pentru plata pensiilor a fost de circa 4,8% și nu de 3,75%, cum s-ar fi părut la o estimare superficială.
Altfel spus, statul a trebuit să aloce mai mulți bani pentru plata pensiilor a mai puțini pensionari deoarece pensia medie a crescut mai repede decât indexarea acordată de stat. Fenomen ce ar trebui avut în vedere, împreună cu tendința de creștere rapidă a pensionărilor anticipate (deocamdată în stadiu incipient).
De reținut, creșterea venitului salarial mediu net între trimestrul doi din 2013 și trimestrul doi din 2014 a fost de 4,6% (de la 1.626 lei la 1.701 lei). Adică s-a situat sub creșterea înregistrată de pensiile pe care le susțin prin taxarea venitului brut pe partea de contribuții de asigurări sociale. Acest fapt indică o evoluție a redistribuirii dinspre salariați spre pensionari și o accentuare a deficitului primar al bugetului asigurărilor sociale.
De reținut că numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul de venituri de 350 lei pe lună ( așa-zisa ”pensie socială”) a scăzut considerabil ( -10%), diminuarea fiind concentrată pe segmentul beneficiarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-23%). Lăsând la o parte ”ieșirea pe cale naturală din sistem”, s-ar impune indexarea cuantumului acestui venitului minim.
De reținut că valorile prezentate nu includ, potrivit metodologiei oficiale, și pensiile speciale, care au valori mult mai mari decât cele ale pensionarilor ”de rând”. După cum nici valoarea medie a venitului salarial mediu net nu include firmele cu mai puțin de patru salariați.
În tot acest tablou statistic, mai lipsește un element esențial, care ar trebui urmărit strict de autorități: numărul pensionarilor care lucrează.
Unii dintre aceștia obțin venituri chiar mai mari din salarii decât din pensii și, în destul de multe cazuri, nu au nici vârsta legală de pensionare. De aceea, încadrarea lor rămâne discutabilă, iar raportul real dintre salariați și pensionari ar trebui reevaluat. La fel ca și transferurile însemnate de la bugetul de stat către bugetul de pensii, transferuri care grevează asupra politicilor de investiții și de creare de noi locuri de muncă, inclusiv în sectoarele bugetar cu deficit de angajați.
Un răspuns
Paradox pe piata muncii: dai afara un angajat care-si face treaba foarte bine pentru a putea tine in schema pensionari angajati pe criterii discutabile!