fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Analiză

Execuția pe S1 din 2020 – o abordare comparativă cu cea din 2019

Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 45 miliarde lei, echivalent cu 4,2% din PIB estimat… Mai mult

29.07.2020

Creșterea economică pe 2020: atenție la diferența dintre prognoză și realitate

de Marin Pana , 31.5.2020

„Prognoza evoluției produsului intern brut pentru anul 2020 a luat în considerare efectele pandemiei COVID-19, precum și măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, piața muncii și consumatori, dar și intervențiile în domeniul medical.” (Programul de Convergență 2020)

Așadar, iată cum a fost întocmită și dată publicității situația creșterii economice pe care ne construim strategia financiară, de venituri și cheltuieli publice:

„Se estimează o reducere severă a activității economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidențiind o evoluție preponderent în formă de “V”, dar fără a reveni la situația din scenariul de iarnă (absența coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV.”

„Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parțială (?!) în iulie-septembrie (n.r. – adică pe tot parcursul trimestrului trei), plecând de la EXPERIENȚA CHINEI care dă semne de revenire (?!) după 4 luni.”

De remarcat că revenirea din pandemie pe partea medicală a Chinei a fost surprinzător de rapidă, rata de infectare a ajuns de fapt la numai 58 de cazuri la 1 milion de locuitori iar mortalitatea la doar 3 (TREI) la milion. Deși cu numai 18.429 cazuri de infectare față de cele 82.993 din China (26 mai, ora 10, potrivit worldometer.info), România consemna deja o rată de infectare de 957 cazuri per milion (de peste 16 ori mai mare) și o mortalitate de 63 la milion (de peste 20 de ori mai mare). Așadar, referința pentru impactul crizei nu pare a fi prea bine aleasă.

„Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele 3 luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circa 18% față de perioada corespunzătoare din 2019 (n.r. – adică ar urma să asistăm la o revenire în V cu industria semnificativ sub nivelul general al economiei, reamintim -14,4%), cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile și articolelor de îmbrăcăminte, pielărie și (n.r.- atenție mare) industria auto.”

 Graficul pentru estimarea de creștere a PIB pe 2020 ( -1,9% conform prognozei oficiale curente) arată astfel:

„În perioada de vârf a pandemiei, serviciile vor avea o contribuție negativă de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale, n.r.- ?! parcă era vorba despre -18% la industria prelucrătoare, admițând că semantic cele trei luni maxim afectate se identifică cu perioada de vârf a pandemiei). Serviciile vor fi afectate în special pe segmentele de tranzacții imobiliare, hoteluri și restaurante, activități recreative, transporturi, servicii de întreținere.( n.r. – super, dacă efectul ar fi de doar -9,3% pe aceste activități, ar fi minunat).

„Condițiile macroeconomice favorabile (?) vor acționa în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că piețele externe nu se vor pierde (n.r. – să dea Domnul), iar economia are capacitatea potențială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor și măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili ( n.r. – fără comentarii).”

Acum, lăsând citatele, să vedem cum stăm cu graficul de bază pentru creșterea economică pe 2020. Adică, fără să facem farmacie și fără pretenția că o prognoză făcută în condiții foarte dificile trebuie să fie mai mult decât o prognoză, să zicem că ar rezulta o evoluție estimată din ochi cam așa:

Fără fi vreo mare supriză și fără a ne mai complica cu ponderile diferite în funcție de trimestru (de regulă se pleacă de la o pondere în rezultatul final de circa 20% pentru trim.I și se merge spre 30% în trim.IV, care, în treacăt fie spus, va avea o mare greutate pentru revenire și rezultatul final, de aceea e important să NU fie afectat de al doilea val de pandemie) se poate vedea că valoarea de -1,9% este cât se poate de corectă din perpectivă matematică.

Totuși, chiar dacă facem abstracție de observațiile făcute mai sus pe marginea ipotezelor de lucru utilizate și nu vom ajunge la valoarea anticipată recent în prognoza de primăvară de Comisia Europeană a fi de -6% creștere pentru România pe anul 2020, poate că ar fi prudent să ne limităm speranțele la revenirea ÎN A DOUA PARTE a anului la nivelul economiei din 2019 ( a se citi 0% cumulat pe T3 și T4).

Tot o revenire în V precum cea clamată deja, care ar duce la un rezultat pe baza celor +2,4% din T1 și -14,4% anticipat oficial pe T2, de circa -3%. Poate chiar ceva mai bine, pe baza ponderilor mai crescute ale PIB-urilor trimestriale. Rezultat, altminteri senzațional, care ne-ar plasa pe primul loc în UE, mult mai bine decât peste Polonia (-4,3% și cea care ar urma să scape cel mai„ ieftin” din criză, potrivit aceleiași prognoze a CE).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.5.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Turcia cere renegocierea convenției ONU care a stabilit jurisdicția maritimă a Greciei în Mediterana

Iulian Soare

Turcia şi Grecia au semnalat miercuri disponibilitatea teoretică de a rezolva prin dialog disputa referitoare la explorarea hidrocarburilor în Mediterana, angajându-se în acelaşi timp să… Mai mult

Stiri

ANAF a introdus facilitatea de identificare vizuală pentru înregistrarea la Spațiul Privat Virtual

Vladimir Ionescu

ANAF a anunțat că facilitatea de identificare vizuală online pentru înregistrarea pesoanelor fizice în Spațiul Privat Virtual (SPV) este operațională. „Identificarea persoanelor fizice care doresc… Mai mult

Europa

Belarus / Poliția a deschis focul împotriva manifestanților. Lituania, nemulțumită de reacția UE, își deschide granița pentru bieloruși

Iulian Soare

Cetățenii din Belarus vor intra mai ușor pe teritoriul Uniunii Europene în condițiile în care Lituania a anunțat că va relaxa restricțiile impuse acestora pentru… Mai mult

Stiri

Mesajul SUA adresat UE: Strângeți rândurile, China este un adversar mai dificil decât a fost URSS

Iulian Soare

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a cerut miercuri ţărilor europene să ”strângă rândurile” împotriva Partidului Comunist Chinez, care foloseşte puterea economică pentru a-şi… Mai mult

Europa

Sechestru de 1,9 mld. lei asupra Victoriabank, la 6 ani după „jafului secolului” din R. Moldova. BERD cere respect pentru acționarii actuali

Razvan Diaconu

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), „în calitate acționar al Victoriabank, salută colaborarea băncii” cu Procuratura Anticorupție din Republica Moldova, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Parteriatul BCR, BRD și Raiffeisen Bank la firma de logistică a numerarului CIT One – sub lupa Consiliului Concurenței

Adrian N Ionescu

Consiliul Concurenţei are nevoie de informații suplimentare privind parteneriatul BCR, BRD și Raiffeisen Bank ca asociate ale firmei de logistică de valori CIT One, și… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis despre combaterea clanurilor interlope: Este o luptă de durată, să nu așteptăm rezultate peste noapte

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că problema interlopilor este „foarte îngrijorătoare” și că a discutat de două ori cu ministrul de Interne Marcel Vela… Mai mult