Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2021 cu 6,39% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, conform datelor publicate de INS. Ritmul de creștere al acestui indicator s-a redus considerabil față de perioada 2017 – 2019, valoarea curentă fiind ușor peste cea din anul declanșării pandemiei (+5,68%).
Astfel, acest indicator-cheie pentru economie s-a mai „calmat”, după ce România stabilise în 2020 un nivel record pe plan european, mai mult decât dublu față de limita de siguranță impusă prin tabloul de bord al UE (+26,1%, față de maxim 12% pentru țările non-euro și 9% pentru Zona Euro).
Creșterea productivității muncii, peste creșterea salariilor dar pe trend de scădere
Pentru raportare la rezultatele din economie, menţionăm că media lunară a productivității muncii în industrie (singura care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru întreaga economie) a avansat pe primele trei trimestre din 2021 cu 14,7%, dar pe un trend de scădere în ultimele șase luni (de la +66,5% în aprilie spre -4,1% în septembrie).
Una peste alta, diminuarea ritmului de creștere a costului cu forța de muncă se îndreaptă spre convergența cu evoluția productivității muncii. Totuși, perspectiva de a readuce indicatorul de stabilitate macroeconomică înapoi în marja recomandată se amână pentru anul 2023, deoarece spațiul de 12 puncte procentuale cumulat pe ultimii 3 ani a fost deja ocupat în 2020 și 2021.
Sectorul IT, furnizarea de energie și cel financiar, în topul creșterilor pe doi ani
Pentru a vedea mai bine care au fost efectele induse de pandemie asupra costurilor cu forța de muncă pe tipuri de activități, vă prezentăm topul creșterilor cumulate pe doi ani, între T3 2019 și T3 2021. Pe podium apar sectorul IT (+22,43%), furnizarea de energie, gaze, apă etc. (+19,42%) și sectorul financiar (+17,52%).
Comerțul, serviciile administrative sau suport și transportul împreună cu depozitarea au trecut pragul de 15%, sub care s-a situat la mică distanță industria prelucrătoare (+14,82%). La coada sectorului privat apar construcțiile (+9,20%) și segmentul HoReCa (-2,57%, singurul rămas pe minus).
Acestea încadrează la subsolul clasamentului național sectoarele bugetare, în ordine administrația publică (+7,75%), sănătatea (7,47%, atenție, cu creștere nulă exact în prag de val patru al pandemiei) și învățământul (+6,20%, cu scădere înainte de începerea școlii). Desigur, din motive de austeritate bugetară dar nu tocmai inspirat în situația dată, mai ales că inflația a depășit mult estimările inițiale.
Una peste alta, e bine că s-a renunțat în marea majoritate a cazurilor la valori cu două cifre ale costurilor salariale, greu de regăsit într-o economie matură. Acestea nu s-au mai repetat decât izolat și la limită, pe fondul revenirii PIB-ului la nivelul antepandemie și a unei corelații mai bune cu rezultatele economice.
Majorarea inflației și necesitatea implicării financiare mai mari a statului în sectoare sociale care îi revin cu precădere, ar trebui să conducă pe viitor la o analiză a situației și la o abordare mai apropiată de evoluția prețurilor la consumator. Totuși, cu prudență, dat fiind rolul de market-maker al statului pe piața muncii.
