marți

16 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 iunie, 2021

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS. Faţă de aceeaşi perioadă din 2019, s-a înregistrat o creștere de 5,56%, cea mai redusă valoare după declanșarea pandemiei, cu efectele aferente în plan economic.


Reamintim că, de la începutul lui 2017, România depășise sistematic nivelul de siguranță la acest indicator-cheie pentru economie, impus prin tabloul de bord european (maxim 12% pentru țările non-euro și 9% pentru Zona Euro). Pe fondul pandemiei, acest indicator a coborât la +10,20% în T1 2020 și a ajuns la o valoare mai apropiată de uzanțele europene de-abia acum.

Dacă economiile dezvoltate au păstrat costurile cu forța de muncă aproape de posbilitățile reieșite din declinul economic indus de pandemie, la noi s-a păstrat o majorare în termeni reali de peste trei procente a puterii de cumpărare a salariilor (după ajustarea cu inflația medie de 3,07% pe T1 2021).

Productivitatea muncii în industrie a scăzut (din nou) în 2020

Pentru raportare la rezultatele la nivel individual din economie, menţionăm că productivitatea muncii pe salariat  în industrie (cea care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru referință macroeconomică) a crescut în primul trimestru al anul curent cu 7,5%. Seria statistică arată însă, după scăderile din 2019 și 2020, un avans modic: doar 1,6% față de anul 2018.


În premieră după multă vreme, corelația corectă între două evoluții, majorarea salariilor și evoluția concomitentă a productivității muncii a fost refăcută, potrivit regulilor teoretice. Ceea ce ar trebui să ajute la refacerea echilibrelor macroeconomice. Din păcate, nu doar prin majorarea producției, ci și prin reducerea numărul angajaților în industrie cu aproape 60 de mii de persoane.

Sectorul HoReCa, singurul pe minus 

În structura pe ramuri de activitate, s-au înregistrat diferenţe semnificative la nivelul creșterilor de costuri salariale, de la aproape zece procente în sănătate, 9% în informații și comunicații și peste 8% în producţia şi furnizarea de energie, gaze, apă, până la mai puțin de 2% în activități culturale și construcții.

Sectorul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale” a coborât spre coada clasamentului, semnificativ sub media generală a creșterilor salariale, pentru a mai limita deficitul bugetului public. Lovit puternic de restricțiile impuse, sectorul HoReCa a înregistrat singura scădere (-3,37%).

În continuare, se impune readucerea avansului salariilor în limitele de suportabilitate pentru refacerea echilibrelor macroeconomice. Inclusiv pe calea înghețării facturii în termeni nominali pe zona bugetară, care a depășit anul trecut pragul de 10% din PIB, mult peste posibilitățile date de veniturile statului, afectate de criză.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: