duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 martie, 2021

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul IV 2020 cu 8,69% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor publicate de INS.

Deși majorarea costurilor cu forța de muncă a reintrat sub pragul de 12% recomandat de cerințele de stabilitate, tendința a fost de ușoară creștere față de trimestrul anterior.


Reamintim că, de la finele lui 2016, România depășise sistematic nivelul de siguranță la acest indicator-cheie pentru economie, impus prin tabloul de bord european ( maxim 12% pentru țările non-euro și 9% pentru Zona Euro). Pe fondul pandemiei, acest indicator a coborât brusc la 5,68% în T3 2020 dar a revenit la un nivel ceva mai ridicat pe finalul anului trecut.

Dacă economiile dezvoltate au păstrat costurile cu forța de muncă aproape de posbilitățile reieșite din declinul economic indus de pandemie, la noi s-a ajuns la o majorare în termeni reali de peste șase procente a puterii de cumpărare a salariilor (după ajustarea cu inflația medie de 2,15% pe T4 2020), deși rezultatul economic preliminat pe 2020 este de -3,9%.

Productivitatea muncii în industrie a scăzut (din nou) în 2020


Pentru raportare la rezultatele la nivel individual din economie, menţionăm că productivitatea muncii pe salariat  în industrie (cea care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru referință macroeconomică) a scăzut anul trecut cu -4,2%, după ce se diminuase ÎNAINTE de pandemie, cu -1,3%, în 2019.

Evident, cele două evoluții, majorarea salariilor și scăderea concomitentă a productivității muncii intră în coliziune directă, după cele mai elementare reguli economice. Ceea ce va avea consecințe importante pentru echilibrele macroeconomice. De reținut, deja numărul angajaților a scăzut în industrie cu aproape 60 de mii de persoane.

Administrația publică – penultima, sectorul HoReCa singurul pe minus 

În structura pe ramuri de activitate, s-au înregistrat diferenţe semnificative la nivelul modificărilor salariale, de la majorări de peste 22% în „Activități de spectacole, culturale și recreative” (?!) și cu două cifre în intermedieri financiare şi asigurări (14,10%), informaţii şi comunicaţii (11,95%) și, de-abia pe locul patru, sectorul sanitar (11,75%).

De reținut, sectorul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale” a coborât pe penultimul loc, aproape de jumătate în raport cu media generală a creșterilor salariale, pentru a mai limita deficitul bugetului public. Lovit puternic de restricțiile impuse, sectorul HoReCa a înregistrat singura scădere (-3,78%), altminteri sincronă cu evoluția PIB.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Una peste alta, creșterea costurilor cu munca a afectat competitivitatea externă, a contribuit la creșterea deficitului comercial și a pus presiune pe cursul de schimb. Indirect, majorările salariale au alimentat așteptările pentru creșterea pensiilor. Majorate cu valori duble față de salariile care sunt sursa de taxare pentru alimentarea bugetului de asigurări sociale.

De aceea, se impune readucerea avansului salariilor în limitele de suportabilitate pentru echilibrele macroeconomice. Inclusiv pe calea înghețării facturii pe zona bugetară, care a depășit anul trecut pragul de 10% din PIB, mult peste posibilitățile date de veniturile statului, relativ reduse și afectate de criză.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: