fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Creștere economică reală zero pe ultimii 6 ani: Scăderea populației și aprecierea reală a leului au fost cele care au redus din decalajul față de media UE

de Marin Pana 14.10.2015

calculPotrivit celor mai recente date referitoare la Produsul Intern Brut, economia României a fost pe aproape dar nu a revenit în anul 2014 la nivelul real consemnat în anul 2008, în pofida recalculării ușor în sus a rezultatului pe 2013.

Poziția țării noastre s-a înrăutățit în intervalul 2009 – 2014 în raport cu media UE, deși a marcat un avans de aproape un punct procentual față de performanța medie a țărilor din Zona Euro.

Astfel, conform datelor oferite de statistica oficială, PIB al României din 2014 a fost cu aproximativ 0,3% mai mic decât cel din 2008, în timp ce la nivelul UE 28 s-a înregistrat un avans de 0,1%.

Factorii decisivi pentru repoziționarea țării în raport cu situația de la începutul crizei economice au fost reevaluarea pe parcurs a datelor scăderii din 2009 de la -6,6% la -7,1% și cea a creșterii din 2011 de la +2,3% la +1,1%.

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Analiza comparativă a țărilor din regiune arată că România s-a plasat astfel la foarte mare distanță de performanța remarcabilă a Poloniei (+19,2% !!), în spatele Bulgariei, de puțin în urma Cehiei și doar ceva mai sus decât Ungaria, singura țară pe care am depășit-o net fiind Croația, care a intrat într-o serie neagră de șase ani consecutivi de scădere economică (ce au însumat -12,4%).

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Paradoxal, însă, decalajul de nivel de trai față de Occident s-a redus în acești șase ani.
De la 49% din media UE28 la indicatorul sintetic de referință PIB/locuitor, România a urcat la 55%, ceea ce înseamnă că am avansat în medie cu un procent pe an.

Explicațiile acestei situații sunt două :

aprecierea leului în termeni reali și, atenție, scăderea destul de semnificativă a populației la care se raportează rezultatul economic.

În ce privește aprecierea leului, edificatoare este comparația între două valori :
Prima, creșterea cursului de schimb euro/leu, care a urcat cu 20,7% pe parcursul celor șase ani amintiți, de la 3,6827 lei/euro media anului 2008 la 4,4446 lei/euro, media anului 2014.
Cea de a doua este inflația cumulată pe perioada 2009 – 2014, care a însumat 28,7%.

Așadar, evoluția cursului de schimb nu a ținut pasul cu cea a inflației deoarece o parte din creșterea productivității muncii a fost trimisă în beneficiul întăririi monedei naționale. Asta în loc să plece pe considerente politice în majorări de pensii și salarii (aviz susținătorilor de asemenea politici pentru perioada care urmează).

Scăderea populației : fața și reversul

Din păcate, factorul principal care ne-a ajutat să mai reducem pentru moment din decalajul față de media europeană nu îl reprezintă creșterea PIB ci diminuarea populației.
De la 21.499 mii locuitori la 1 ianuarie 2009, statistica oficială a contabilizat doar 19.861 mii persoane la 1 ianuarie 2015. Sub pragul de 20 de milioane coborâsem deja la începutul lui 2014 ( 19.942 mii persoane).

De fapt, marea revelație pentru statistica oficială s-a produs cu ocazia recensământului populației și locuințelor din 2011 (RPL 2011). Atunci s-a consemnat un număr de 19.042.936 persoane ( din care doar 18.384.049 prezenți și 658.887 absenți temporar) plus 901.264 persoane plecate pe o perioadă îndelungată și 301.666 temporar prezente.

Adică, în total doar 20.254.866 persoane în loc de cele 21.354.396 utilizate în calcule până la mijlocul anului și consemnate ca atare de INS la 1 iulie 2011. Dacă se micșorează brusc cu ceva mai mult de cinci procente numitorul constituit de numărul de locuitori, atunci și același PIB împărțit la mai puține persoane crește substanțial.

Pentru referință și înțelegere mai ușoară a situației, simplificând, dacă România nu ar fi pierdut nici un locuitor din totalul de 21,5 milioane de la începutul crizei, atunci, în 2014, PIB-ul pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare în raport cu media UE28 ar fi fost același ca și în 2008, respectiv cam 50%.

În plus, avantajul de circumstanță al unei populații mai reduse se dovedește nociv pe termen lung deoarece reducerea afectează forța de muncă și implicit PIB-ul potențial ( cel care poate fi atins în condiții de stabilitate macroeconomică, pentru a avea o creștere continuă și nu una de tip un pas mare înainte și doi pași mici înapoi).

Recuperarea nivelului de trai

Am păstrat pentru final clenciul recuperării de nivel de trai în contextul performanțelor menționate.

Deși raportul de nivel de trai s-a ameliorat la 55%, decalajul la pps s-a redus destul de puțin iar decalajul în cifre absolute a crescut. Nici măcar în cazul Poloniei, luată ca referință și model de creștere sănătoasă, situația nu s-a îmbunătățit pe cât s-ar părea la prima vedere.

tabel 3

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Or, în condițiile alinierii prețurilor cu cele occidentale la o serie de mărfuri și servicii obligatoriu de cumpărat (de la întreținere și până la benzină) asta se va vedea în creșterea și pe viitor a diferenței de venit disponibil.

Rezultă că avem nevoie de ritmuri mult mai bune de creștere a PIB în raport cu media europeană pentru a veni din urmă din poziția în care suntem. Preferabil, fără a exagera în politica de venituri și fără să ne mai împuținăm.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.10.2015

8 comentarii

  1. Nick
    14.10.2015, 4:45 pm

    Datele arată în primul rând cât de vulnerabilă a fost România la criza anilor 2008-2013.

    În ceea ce privește reducerea decalajului față de media UE, să fim serioși: explicația principal este că un mare număr de state membre au înregistrat scăderi masive: Grecia, Spania, Portugalia, Italia, Ungaria s.a.

    Cât despre recuperarea nivelului de trai, nu e nici o glumă: față de vârful crizei (sezonul 2009-2010), aproape toate țările, inclusiv România, au recuperat mult, dar nu integral. Și nu e vorba aici doar de creșterea pe consum a economiei, principala sursă a constituit-o restructurarea micro-economică pe care 80% din firme au fost nevoite s-o facă.

  2. EU - 74 - RON
    14.10.2015, 5:23 pm

    S-a descoperit apa calda! La finele lui 2014 nu revenisem la PIB-ul din 2008! Citez din dvs., domnule Marin:

    ,,Practic, de-abia la şapte ani de la declanşarea crizei economice am recuperat căderea şi ne înscriem înapoi pe o traiectorie de creştere a producţiei şi veniturilor reale ale populaţiei.” (13 mai a.c.) sursa:

    https://cursdeguvernare.ro/ins-date-preliminare-cresterea-economica-prinde-viteza-vom-vedea-ce-ramane-dincolo-de-efectul-de-baza.html

    Scaderea populatiei confera efecte ,,pozitive” in cresterea (statistica) a PIB/ cap de locuitor in cazul, de exemplu, de stagnare a PIB-ului…eu cred ca problema se poate pune astfel: ,,Ro a reusit sa reajunga la acelasi PIB din 2008, chiar daca populatia sa, si o data cu ea potentialul de forta de munca, a scazut destul de drastic pentru o perioada asa de redusa de analiza (7-9% in numai 6 ani, desigur: statistic!)) ”.

    Desigur ca v-ati dat si singur seama: ,,…avantajul (sic!) de circumstanță al unei populații mai reduse se dovedește nociv pe termen lung deoarece reducerea afectează forța de muncă și implicit PIB-ul potențial”…

    Afirmatia ca ,,..am recuperat căderea şi ne înscriem înapoi pe o traiectorie de creştere..”, ar impune decuplarea celor doua perioade: 2009-2011 si 2012-201x si in felul asta ne-am cunoaste si noi…,,profetii…economici de pe plaiurile mioritice”…

    Pe aceeasi tema (Evoluția PIB/locuitor în perioada 2008 – 2014), recomand:

    http://www.opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/59-cateva-explicatii-utile-pentru-a-intelege-cum-a-traversat-romania-criza-economica

  3. adyQ
    15.10.2015, 4:17 am

    eu nu inteleg cine e prostul aici….cum adica leul s-a intarit?? cand in 2014 iti trebuie 1 leu mai mult sa cumperi un euro decat in 2008? care pe care s-a intarit acolo?
    poate o fi fost el apreciat dar in nici un caz nu s-a apreciat….

  4. andreesanu
    15.10.2015, 9:29 am

    Nu va faceti iluzii cu guvernele Romaniei si cu datele date publicitatii,99% din cifre sunt masluite,aranjate sa dea frumos la presa si la nataraii care mai cred ca se schimba ceva.
    Romaniea este ceva trecator prin istoria europeana ceva pe cale de disparitie soarta ei fiind deja stabilita prin politica de globalizare .Derbedeii care au pretins ca guverneaza Romania au cedat la orce capitol privind siguranta tarii in favoarea dreptului lor de a se capatui cat mai sunt inca in pozitia de asa zisi ministri,parlamentari.
    Minciuna o gasesti in tot ce misca in aceasta tara.

  5. bogdan
    15.10.2015, 9:32 am

    E cam simplista abordarea…
    In 2008 PIB-ul era format din tot felul de bule peste bule, de la toate ansamblurile rezidentiale care acum zac in paragina pina la creditul cu buletinul si maririle de salarii bugetare si pensii cu care se devalizau supermarketurile si magazinele de electrocasnice. In 2014 PIB-ul e mult mai echilibrat, mult mai sustenabil. Nu mai are in el bule de tot felul care se sparg intr-un an.

    Asha ca… valoarea nominala o fi aceeasi, dar compo0nenta lui e totalmente alta.

  6. Caliman Eugen analist dezvoltare economica
    15.10.2015, 1:42 pm

    Nici nu poate fi vorba de o crestere economica, oricum, ar manari INS cifrele, dupa 7 ani de lipsa a investitiilor straine, in special industriale.Nivelul acestui PIB este mereu minarit, in sesnsul ca el cuprinde realizarile intreprinderilor si firmelor comerciale straine si alte prapastii care nu au nimic de a face cu Produsul Intern Brut…

  7. Ali
    19.10.2015, 4:17 pm

    Domnule Marin Pana nu numai populatia a scazut ci si capacitatea fortei de munca de a se angaja. Multi tineri au emigrat avand sansa la un viitor mai corect si mai bun peste hotare. Am spus corect pentru ca la noi nu se incurajeaza munca ci hotia si datul in cap la altii.Nu am recuperat nimic: suntem mai putini si mai saraci ca niciodata.
    Inflatia nu are cum sa creasca ca sa relanseze economia din moment ce nu cresc si salariile. Or de crescut salariile nimeni nu vrea din cauza “dezechilibrelor macroeconomice”. Daca nu cresc salariile vom fi la fel de saraci sau si mai saraci si pe zi ce trece mai putini.
    Daca ne-am compara cu anul 1989 am vedea la ce nivel suntem (adica sub nivelul marii!) Scrieti articole despre cresterea numarului de angajati ce trebuie sa faca guvernul ca suntem condusi numai de idioti. Respecte sincere, A.A.

Lăsați un comentariu


Stiri

Virgil Popescu: Guvernul evaluează scenariul în care Romgaz preia integral participația Exxon la exploatarea gazelor din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Compania poloneză PGNiG s-a retras din proiectul consorțiului care ar urma să cumpere participația Exxon Mobil la asocierea cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale… Mai mult

Stiri

Mark Zuckerberg, către angajați: Atenție la alegeri, Facebook nu trebuie folosit ca platformă de instigare la violență

Raluca Florescu

Mark Zuckerberg, șeful  Facebook, s-a arătat îngrijorat cu privire la posibilele violențe ce ar putea urma după alegerile din SUA, îndemnându-și angajații să „facă mai… Mai mult

Stiri

Document / Ionuț Dumitru (VIDEO) – despre problema dezvoltării locale: Bucureștiul concentrează  peste 23% din PIB-ul țării – PIB-ul per capita în Vaslui e de 46% din media națională, iar în București e de 260%

Raluca Florescu

Capitala concentrează apropae un sfert din PIB-ul țării, respectiv 23%, a declarat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței „Accelerarea dezvoltării României… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană cere României și Greciei să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice

Raluca Florescu

Comisia Europeană a cerut vineri Greciei şi României să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale,… Mai mult

Europa

Ucraina / Președintele Zelenski cere parlamentului dizolvarea Curții Constituționale, care a respins mai multe legi anticorupție

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (foto), a cerut vineri parlamentului de la Kiev să dizolve Curtea Constituţională şi să anuleze decizia acestei instanţe prin care au… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Nu majorăm taxe și impozite. Propuneri ale intreprinzătorilor vor fi incluse în programul de guvernare

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban susține că Executivul nu are în plan creșterea de taxe și impozite. “O mai spun o dată, pentru că o dată la… Mai mult

Stiri

Aproape 1.000 de cazuri de Covid la Terapie Intensivă

Vladimir Ionescu

Un număr de 6.546 de noi cazuri de coronavirus au fost identificate în ultimele 24 de ore, la un număr de 36.335 de teste, 22.342 în… Mai mult