Infrastructura energetică europeană are nevoie de investiții de 2,5 trilioane de dolari pentru a atinge obiectivele climatice ale UE până în 2050 și pentru a menține Europa competitivă la scară globală, arată grupul de lobby „Masa rotundă europeană pentru industrie” (ERT), într-un nou raport, citat de OilPrice.com
Ambiția UE de a fi un bloc neutru din punct de vedere al carbonului până în 2050 necesită investiții masive în infrastructura energetică, inclusiv extinderea rețelei de transport energie electrică, stocarea energiei electrice și infrastructura pentru obținerea de hidrogen cu emisii scăzute de carbon și captarea bioxidului de carbon, a spus ERT.
„Transformare fundamentală a industriei”
„Acesta nu este o simplă modernizare, ci o transformare fundamentală pentru a ne îndeplini obiectivele climatice și a rămâne competitivi la nivel global”, arată grupul, menționând că pentru a realiza acest lucru, Europa va avea nevoie de 800 de miliarde de euro până în 2030 și până la 2,5 trilioane de euro în investiții în infrastructura energetică până în 2050.
„Dincolo de capacitatea actuală, avem nevoie atât de infrastructuri naționale, cât și de infrastructură transfrontalieră pentru rețelele electrice, hidrogen și CO2. Această infrastructură va juca un rol crucial în gestionarea surselor de energie regenerabilă volatile, funcția de stabilitate a sistemului energetic fiind în prezent asigurată de combustibilii fosili”, se arată în raport.
Dacă decalajul dintre investițiile necesare și cele reale persistă, sistemul energetic european nu va putea integra pe deplin resursele de energie cu emisii zero, iar costurile sistemului vor crește, potrivit grupului ERT, care a elaborat raportul cu sprijinul Boston Consulting Group (BCG).
Nevoile de investiții ar putea să se accelereze după 2030 pentru a cuprinde o pondere în creștere a surselor regenerabile, în timp ce în țările în care ponderea energiei fotovoltaice este mare, acumularea necesară de stocare a energiei va fi, de asemenea, mare pentru a compensa variațiile din sistemul energetic, a remarcat ERT.
Rețelele de transport din UE nu sunt pregătite pentru a prelua producția suplimentară de energie verde
O nouă analiză a Think-tankului pe probleme energetice Ember a constatat că mai multe țări din Europa s-ar putea confrunta în curând cu blocaje în rețelele lor naționale de transport energie, deoarece se va genera mai multă energie solară și eoliană decât au capacitatea de absorbție a actualelor rețele, scrie Statista.com
După cum se vede în grafic, Spania, Franța și Polonia sunt doar câteva dintre țările care vor avea rețele energetice care nu depășesc obiectivele de politică energetică pentru 2030 pentru capacitățile noi de energie eoliană și solară. Din cele 26 de țări studiate de Ember în această comparație, 11 nu vor avea suficientă capacitate pentru majorarea producției de energie eoliană și solară preconizată.
România ar trebui mai mult decât să-și dubleze capacitatea de transport energie electrică
Acest model nu se repetă însă la nivel european: s-au constatat că mai multe planuri de rețea sunt strâns corelate cu obiectivele de energie regenerabilă și, în patru țări, acestea au fost și mai ambițioase (Croația, Danemarca, Finlanda și Țările de Jos). Potrivit autorilor raportului, acestea din urmă au adoptat o „abordare rațională care pregătește mai bine rețelele de transport pentru a face față potențialelor progrese viitoare ale nivelurilor de programe naționale”.
Analiștii Ember spun că necorelarea dintre planurile de extindere a rețelelor și obiectivele de politică se datorează probabil unui decalaj în timp dintre crearea politicii naționale și dezvoltarea planurilor pentru rețele, adăugând că lipsa actuală a capacităților de transport se datorează obiectivelor politice anterioare.
Deficitul de capacitate este problematic, după cum explică autorii raportului: „Deoarece este nevoie de mult mai mult pentru a crește capacitatea rețelei decât pentru a implementa proiecte eoliene și solare, rețelele s-ar putea să nu fie pregătite pentru a face față creșterilor viitoare”. Acest lucru va îngreuna atingerea obiectivelor politicii energetice.
Costurile tranziției energetice îi nemulțumește pe europeni
Când Uniunea Europeană și-a lansat programul climatic intitulat Green Deal, a făcut-o cu mult fast. Între timp fanfara și focurile de artificii au rămas doar o amintire îndepărtată, în timp ce UE se luptă acum să realizeze tranziția energetică la care s-a înhămat. Faptul că a trecut inițial sub tăcere costurile reale pentru realizarea tranziției nu a ajut deloc.
Nu înseamnă că UE nu recunoaște că tranziția ar fi costisitoare. Consiliul European numește investițiile necesare ca fiind „imense”. Pentru aceasta UE a alocat aproximativ 580 de miliarde de euro pentru realizarea planului său net zero în perioada 2021-2027. Numai că va costa mult mai mult decât atât – iar UE nu mai dispune de bani, fiind cheltuieli care abia acum ies la iveală.
Acesta este poate cel mai rău moment posibil pentru a prezenta costurile reale ale tranziției care ies la iveală – pe măsură ce europenii încep să resimtă costurile suplimentare pe care această tranziție le impune bugetelor gospodăriilor. Iar alegerile pentru Parlemntul European bat la ușă.
Anul trecut, Comisia Europeană a estimat costul tranziției energetice la peste 700 de miliarde de euro, în investiții anuale suplimentare de acum până în 2050. Sunt 700 de miliarde de euro care urmează să fie investiți în tranziția – și înlocuirea hidrocarburilor provenite din Rusia – in fiecare an. Sunt mulți bani. Și o parte consistentă din această sumă este plătită din buzunarele cetățenilor europeni. Aceasta este o stare de lucruri periculoasă.
Atingerea obiectivelor pare mai puțin probabilă
Planul pe care actualii lideri ai blocului l-au aprobat constă din reducerea emisiilor cu 55% până în 2030, față de nivelul de referință din 1990. Așa cum se prezintă lucrurile acum, ei vor obține doar o reducere de 51% până în acel an și, potrivit unora, aceasta este o problemă pentru că fiecare punct procentual contează. Dar chiar și această reducere – care este destul de semnificativă – costă foarte mult. Și dublarea celor 55 de procente va îndepărta și mai mult alegătorii de planul Green Deal.
Se pare că liderii UE au început în sfârșit să își dea seama, posibil ajutați de protestele masive ale fermierilor, care au fost în esență o reacție la Green Deal, care impune deturnarea banilor folosiți anterior pentru subvenții în agricultură către finanțarea efortului de tranziție. Asta și miile de reglementări care i-au vizat pe fermieri s-au dovedit a fi prea mult, iar fermierii s-au răzvrătit.
Promisiuni neîndeplinite
Drept urmare, liderii de la Bruxelles și colegii lor din guvernele naționale au fost nevoiți să facă concesii. Și ar putea fi nevoiți să facă mult mai multe, deoarece fermierii nu sunt singurul grup nemulțumit de toate schimbările neplacute pe care tranziția ecologică le va aduce în viața oamenilor. Acest lucru este valabil mai ales în lumina discrepanței dintre ceea ce a fost promis și ceea ce a fost livrat.
În mare parte, ceea ce s-a promis a fost energie regenerabilă ieftină. Poate fi ieftin și regenerabil la un moment dat în viitor, dar nu este acum. Dimpotrivă, suprapunerea dintre țările cu cea mai mare creștere de capacitate de producție eoliană și solară și țările cu cele mai mari facturi la electricitate este destul de evidentă. Celălalt lucru care a fost promis a fost un mediu de afaceri înfloritor, care încă nu s-a materializat.
Competitivitatea UE scade față de SUA și China
Această ultimă parte pare să-i fi făcut pe cei din Bruxelles să se gândească la ceva diferit de obiectivele de reducere a emisiilor, potrivit unui articol recent publicat de Bloomberg.
Nemulțumirea alegătorilor față de costurile ridicate ale energiei și inflația generală pe care acestea o generează au îndreptat atenția factorilor de decizie și a planificatorilor către întrebări precum creșterea competitivității Uniunii Europene în fața concurenței acerbe din SUA și China.
Nu este o situație cu o ieșire usoară, iar actuala conducere a UE nu mai timp la dispoziție.
Din păcate, conducerea UE a ajuns într-o situație fără ieșire concentrând toate erorile posibile în același timp, ignorând factori importanți care trebuiau luați în considerare. În prezent continuarea tranziției este în pericol, iar repercursiunile se vor simți în viitor.
„Dacă nu livrăm rezultate acasă, dacă trimitem un mesaj că Green Deal a provocat o revoltă socială, acesta va fi un exemplu de „așa nu” pentru alte țări”, a declarat pentru Bloomberg SImoe Tagliapietra, cercetător senior la think tank-ul energetic Bruegel.
(Citiți și: ”Companiile de energie regenerabilă germane au început să intre în insolvență”)
***
