Dobânda la titlurile de stat cu scadența la 10 ani a crescut până la 4,26%, săptămâna trecută, de la 4,135%, pe măsură ce autoritățile recunosc creșterea deficitului bugetar.
„Climatul din piețele internaționale și deteriorarea din sfera finanțelor publice (probabilitate ridicată ca ponderea deficitului bugetar să depășească 3% din PIB în 2019) au determinat majorarea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani cu 2.7% la 4.26% în această săptămână”, potrivit unui raport al Băncii Transilvania.
Atât economiștii Băncii Transilvania cât și cei ai BCR se așteaptă ca 2019 să se încheie cu un cost al finanțării pe termen de 10 ani de 4,5%. UniCredit Bank se aşteaptă la un deficit de 3,6%.
Atât premierul Ludovic Orban, cât și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu,cred că va fi depășit pragul de 3% din PIB, asumat de România în cadrul tratatelor europene..
Comisia Europeană a estimat că deficitul ar putea ajunge chiar la 3,6% şi, la rândul său, Fitch Ratings consideră că deficitul va depăși pragul de 3%, dar suficient de puţin ca procedura de deficit excesiv să fie evitată.
(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)
Deficitul bugetar s-ar putea adânci până la 4% în 2021, fără o îmbunătăţire structurală a conturilor financiare, mai spune Fitch, care a confirmat, vineri, ratingurile României privind datoria la BBB- / F-3.
Comisia Europeană (CE) fusese anterior și mai severă, situând deficitul la 6,1% în 2021.
„Asemenea deficit nu poate să fie luat în discuţie. E mai mult decât un pericol şi o extrapolare ca şi când nu am face nimic…Ca şi noi, şi dânşii lucrează cu datele certe. Până acum au luat legile, tendinţele şi au făcut o….extrapolare este totuși cuvântul nepotrivit pentru că lucrează şi dânşii mai complicat, nu împing aşa cifrele în mod linear, dar au lucrat cu datele pe care le avem în prezent”, a reacționat Mugur Isărescu la estimarea CE.
Guvernatorul BNR consideră că nici nu se poate discuta de un astfel de deficit, pentru că „de regulă nu te iartă pieţele şi noi avem o finanţare majoră şi pe piaţa internă şi pe piaţa externă”.
Jocul cu piața
„Mai e cineva în România care își imaginează că deficitul nu va depăși 3%? Deficitul va depăși cu siguranță 3% din PIB. Acum nu trebuie să ne panicăm. (…) Vom prezenta ce am găsit (Comisiei Europene, n.r.) și ce plan avem de remediere a situației și am convingerea că partenerii noștri de la nivel european vor înțelege bine situația și bunele noastre intenții” a declarat Ludovic Orban.
Guvernul se află între nicovala cifrelor încă dezvăluite și ciocanul piețelor, care stau să declanșeze tendința de creștere a ciostului finanțării statului român.
Tendința scumpirii finanțării este încă ținută în frâu nu numai de declarațiile cumpătate, dar și de rezervele în euro de care Trezoreria statului beneficiază.
Rezervele Trezoreriei sunt asigurate inclusiv prin emisiuni de titlrui de stat în euro, a căror piață este mai abordabilă, ca urmare a dobânzilor negative practicate de banca Centrală Europeană.
Nu mai departe de vineri, Ministerul Finanțelor a emis euro-obligațiuni scadente în 13 decembrie 2023 cu un randament de adjudecare de 0,24%. A cerut 200 milioane de euro, au fost oferite 773 şi s-au adjudecat oferte de 380 de milioane de euro.
„În discuţia aceasta trebuie chemaţi cei de la Trezoreria statului. Acolo e o echipă de toată cinstea care asigură finanţarea. Niciodată nu au fost întrebaţi: puteţi să vă împrumutaţi?“, a evocat guvernatorul BNR, recent, situaţia în care. de regulă, profesioniştii Trezoreriei trebuie să facă faţă post factum unor măsuri fiscale, fără să fi fost consultați anterior privind efectele asupra costului finanțării.
