Costul orar al forţei de muncă înregistrat o rată de creştere de 5,70% faţă de trimestrul precedent şi de 12,46%faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, potrivit datelor ajustate (după numărul zilelor lucrătoare), publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Creșterea în termeni anuali a depășit pragul maxim de 12%, stabilit de cerinţele europene de stabilitate macroeconomică. Tensiunile de pe piața muncii au fost invocate ca riscuri în toate rapoartele de stabilitate financiară din ultima vreme ale băncii centrale.
Depășirea este sistematică din al doilea trimestru al anului 2016 .
România a înregistrat permanent în ultimii trei ani cele mai înalte ritmuri de creştere a costurilor cu forţa de muncă dintre fostele state socialiste care au aderat la UE.
(Citiți și: Creșterea costului cu forța de muncă – mult peste pragul de atenție și cea mai mare din UE)
Cele mai mari creşteri an/an ale costului orar al forţei de muncă s-au înregistrat în activităţile de:
- învăţământ (21,81%), ca efect al aplicării Legea Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice)
- în construcţii (18,28%) şi în
- activităţi de spectacole, culturale şi recreative(17,78%).
Creşterile cele mai mici s-au înregistrat în informaţii şi comunicaţii (6,67%), în industria extractivă(7,48%), în sănătate şi asistenţă socială (8,09%) şi în intermedieri financiare şi asigurări(8,47%).
Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent pentru componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 12,51%, iar pentru componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 10,87%.
Faţă de trimestrul I / 2019, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toatea ctivităţile economice.
Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în:
- producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat( 21,68%),
- intermedieri financiare şi asigurări (16,88%) şi în
- tranzacţii imobiliare (11,43%).
